Decizia prin care Curtea Constituțională a României a hotărât respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la prezidențiale a împărțit în două clasa politică, dar și pe specialiștii în drept. Foștii judecători ai CCR văd diferit hotărârea. La fel și partidele politice. Unii consideră eliminarea din cursă a președintei SOS România justificată, alții cred că decizia CCR este un atac la democrație.
Decizia CCR în cazul Dianei Șoșoacă împarte țara în două. Ce spun foștii judecători ai Curții Constituționale a României și liderii principalelor partide
Fostul judecător al Curții Constituționale, Petre Lăzăroiu, spune că CCR ar fi fost îndreptățită să respingă dosarul Dianei Șoșoacă doar dacă o instanță ar fi decis că aceasta a făcut declarații antisemite sau antidemocratice.
Petre Lăzăroiu, fost judecător al CCR: Este un principiu că judecătorul trebuie să facă abstracție de ceea ce știe el despre părți. Deci, ca să lămurim lucrurile de la început, ce se spune și ce spun unii și alții și ce reclamă, astea sunt chestiuni care trebuie să fie dovedite printr-o constatare juridică, printr-o hotărâre definitivă. Adică, să fie foarte clar că este antisemită, pedepsită pentru asta și așa mai departe.
Tudorel Toader, și el fost judecător al Curții Constituționale a României, crede că CCR a luat decizia în funcție de aspectele reclamate în cele două contestații și că decizia se bazează pe lege.
Tudorel Toader, fost judecător CCR: Curtea nu schimbă obiectul sesizării. În cazul de față, criticile din cele două contestații. Ea nu poate să-și schimbe, că nu se poate autosesiza, și atunci a răspuns celor două categorii de critici. Și, repet, a valorificat jurisprudența categoric anterioară și este un principiu care spune că acele considerente, precedentul este obligatoriu și pentru Curte.
În motivarea CCR, judecătorii susțin că Diana Șoșoacă a încălcat Constituția, a făcut declarații antisemite și antidemocratice. În plus, susțin că șefa S.O.S. România subminează fundamentele statului român legate de apartenența la Uniunea Europeană și NATO. Imediat după publicarea motivării și a deciziei, Diana Șoșoacă a reacționat. Era în plenul Parlamentului European, la Strasbourg.
Diana Șoșoacă: Curtea Constituțională, pentru prima dată în istorie, mi-a anulat candidatura la Președinția României nu pe motive de constituționalitate, pentru că erau îndeplinite toate formele, ci pentru faptul că am luptat împotriva vaccinării obligatorii, pentru că am luptat împotriva botniței din pandemie.
În țară, liderii principalelor partide au pornit o discuție legată de reforma CCR. Cel care a dat tonul a fost președintele PSD. Marcel Ciolacu spune că motivarea Curții în acest caz întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme. Actuala procedură transformă Curtea într-o instanță care nu oferă celui în cauză dreptul la apărare sau recurs.
Președinta USR, Elena Lasconi, susține că partidul său a depus de doi ani un proiect de reformă constituțională, dar nimeni nu l-a băgat în seamă.
Elena Lasconi: Este o lege ținută la sertar despre reforma constituțională despre care se tot vorbește și nu se face absolut nimic.
Liberalii își mențin acuzațiile inițiale, și anume că PSD ar fi în spatele deciziei CCR, unde patru dintre cei cinci judecători care au votat pentru respingerea candidaturii, au fost propuși de social-democrați.
Florin Roman, deputat PNL: Să oprească abuzurile PSD. Dacă au făcut acest lucru la CCR, vor face același lucru și la Ministerul de Interne, și la Ministerul de Finanțe, și la Secretariatul General al Guvernului, peste tot în prag de alegeri.
Până în acest moment, au fost validate pentru prezidențiale candidaturile a 15 persoane, printre care sunt și alți politicieni cu profil asemănător cu cel al Dianei Șoșoacă - Călin Georgescu sau Cristian Terheș.
20 de ONG-uri critică decizia CCR în cazul Șoșoacă
Și societatea civilă a reacționat după decizia Curții Constituționale de a respinge candidatura Dianei Șoșoacă la prezidențiale.
Organizațiile non-guvernamentale și-au exprimat dezacordul față de opiniile candidatei, dar spun că eliminarea sa din cursă este împotriva principiilor democrației și văd în această decizie o dovadă a deprofesionalizării și a politizării CCR. Acuzațiile sunt incluse într-o scrisoare publică, semnată de numai puțin de 20 de ONG-uri, printre care ActiveWatch, Funky Citizens și APADOR-CH.
