Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat în direct la Euronews România la ce ar fi trebuit să fie atenți judecătorii CCR în momentul în care au analizat contestația la adresa Dianei Șoșoacă. Tehnic, sunt doar câteva motive clare expuse în Constituție pentru a exclude o candidatură la prezidențiale. Mai mult, Zegrean a evidențiat că CCR doar a făcut publică decizia respingerii candidaturii, însă aceasta intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
În jurnalul „Global Weekend” de la Euronews România, Augustin Zegrean a detaliat ce trebuiau să analizeze judecătorii Curții Constituționale.
„Condițiile pentru a candida la președinția României nu sunt foarte multe. În Constituție avem în articolul 16 un alineat care spune că pentru a candida, pentru a ocupa funcții publice, deții cetățenia română și domiciliul în România.
Iar la articolul 37 unde este vorba despre dreptul de a fi ales, așa începe articolul: au dreptul să fie alese persoane care au drept de vot. În cazul în care candidatul îndeplinește toate condițiile pentru a candida, are drept de vot, a împlinit 18 ani. Pentru președinte este nevoie de vârsta de 35 de ani.
Dacă nu a fost pus sub interdicție prin hotărâre judecătorească sau nu este alienat mintal sau debil mintal, poate să candideze”, a afirmat fostul șef al CCR, la Euronews România.
Ce categorii de angajați ai statului nu pot candida la președinție
„Mai este o condiție prevăzută în articolul 40 care spune că nu pot candida anumite persoane care nu pot face parte din partide politice. Este vorba despre judecătorii Curții Constituționale, magistrații, militarii, polițiștii și alte categorii de funcționari publici, prevăzuți de lege”, a mai spus Augustin Zegrean.
Augustin Zegrean, despre candidatura Dianei Șoșoacă: Îndeplinea toate condițiile
„Din această perspectivă, candidatura aceasta cred că îndeplinea toate condițiile, mai ales că cu mai puțin de șase luni în urmă, această candidată a fost admisă să candideze la Parlamentul Europei și a și reușit să obțină un mandat de parlamentar european.
Nu cred că și-a schimbat vârsta de atunci și până astăzi. Nu cred că și-a schimbat cetățenia, nu cred că a fost declarată debil mintal sau alienat mintal și nici nu cred că nu poate să facă parte din partide politice, pentru că nu face parte din categoria celor prevăzuți în această situație”, a mai precizat fostul președinte al Curții Constituționale.
Vizitele Dianei Șoșoacă la Ambasada Rusiei, posibil motiv de respingere?
Întrebat dacă judecătorii Curții Constituționale ar fi putut invoca faptul că Diana Șoșoacă ar fi încălcat statul de drept și a făcut vizite repetate la Ambasada Rusiei de la București, Zegrean a menționat că „vizita la o ambasadă nu te face inapt”.
„Vizita la o ambasadă nu te face inapt să candidezi o funcție în statul român. (...) Nu a fost pedepsită pentru asta (pentru încălcarea statului de drept, n.red), a afirmat fostul șef CCR.
- În iunie, după ce a fost aleasă europarlamentar, Diana Şoşoacă a mers la Ambasada Rusiei de la București, la un eveniment organizat cu ocazia Zilei Rusiei, la care noul ambasador, Vladimir Lipaev, a afirmat că sursele crizei actuale din Ucraina se află în extinderea neocolonială a statelor NATO şi UE, potrivit News.ro.
- Diana Șoșoacă a mai mers la Ambasada Rusiei atât în 2022, cât și în 2023, cu toate că România a condamnat oficial invazia ilegală a Rusiei în Ucraina și a redus la minimum dialogul cu reprezentanții Moscovei, conform Libertatea.
Cum verifică CCR listele cu semnături necesare pentru depunerea candidaturii
„CCR verifică tabelele să conțină ce prevede legea - numele, buletinul, CNP-ul și adresa celui care semnează. De unde să știe Curtea care semnătură e valabilă sau nu, asta e greu de spus. Nu are Curtea un aparat tehnic care să verifice așa ceva”, a menționat Zegrean.
Augustin Zegrean: Decizia de aseară încă nu este publicată. Astăzi nefiind publicată, nu există practic.
„Decizia de aseară (de sâmbătă) încă nu este publicată. Deciziile CCR intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și de atunci sunt general obligatorii. Astăzi nefiind publicată, nu există practic. (...)
Curtea de obicei nu joacă politic și ar fi foarte grav dacă ar fi jucat politic”; a concluzionat el.
