Specialiștii nu văd cu ochi buni noile modificări reglementare care sunt foarte drastice pentru șoferi, însă ele pot complica și mai mult situația și chiar pot obține efectul contrar. Este vorba despre noul amendament la Codul Penal.
Practic, un consumator de droguri, dacă are o prescripție medicală pentru o anumită substanță, ar putea scăpa de pedeapsă pentru că acea prescripție dezincriminează exact substanța în cauză.
Reglementarea substanțelor psihoactive poate crea probleme, în loc să le rezolve
Gabriel Gorun, vicepreședintele Societății de Medicină Legală din România: „Fondul problemei este acela că noi, românii, incriminăm orice șofer care are orice prezență de substanță psihoactivă în sânge, indiferent care este aceasta, indiferent de cantitate și cât de veche este prezența ei în organism.
Pe fondul problemei s-a pronunțat Înalta Curte în ianuarie și a fost dezbătut timp de zece ani, odată cu intrarea în vigoare a Codului Penal, în 2014, cu vreo patru decizii ale CCR și ale Înaltei Curți, care au încercat să lămurească când este șoferul sub influență, doar dacă are prezență de substanțe sau este necesară evaluarea capacității acelei cantități de substanțe de a modifica comportamentul. De fapt, această problemă n-a fost soluționată în niciun fel prin noul amendament de Cod Penal.
Rămâne în continuare incriminarea conform aliniatului 1, care spune că se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani detecția în sânge. Punct. Indiferent de cantitate, indiferent de vechimea prezenței, ce capacitate mai are sau nu de a influența comportamentul, dacă originea este medicamentoasă, dacă este ilegală, dacă este alimentară, dacă contaminarea s-a făcut accidental, indiferent de cirscumstanțe, noi îl trimitem la închisoare."
Conform noii modificări, medicamentele care conțin substanțe psihoactive, chiar și în cantități foarte mici, s-ar putea vinde doar cu rețetă de la medicul de familie. Aceasta este una dintre modificările aduse proiectului de lege privind conducerea sub influența drogurilor, aflat la Senat. Potrivit acestei modificări, în baza unei rețete medicale, conducătorul auto poate justifica prezența unor substanțe interzise în organism și nu va mai fi sancționat.
Urmează un vot în Camera Deputaților, iar legea ar urma să intre în vigoare la un an din acel moment, adică cel mai devreme în vara lui 2026, dacă politicienii nu modifică această lege adoptată de Senat.
Astfel, după ce proiectul de lege va trece de Parlament, Ministerul Sănătății va avea la dispoziție un an pentru a face o listă cu toate medicamentele care conțin substanțe psihoactive.
Numai că proiectul de lege a fost depus la doar câteva zile după decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție care a stabilit că este nevoie de expertize și dovezi clare pentru a demonstra în ce măsură drogurile consumate de șoferi le afectează capacitatea de a conduce. Inițiatorii proiectului spuneau că această decizie ar fi creat un val de solicitări de expertiză și astfel ar fi dus la întârzieri ale unor hotărări judecătorești.
Noile prevederi și paralela cu Vlad Pascu
Vicepreședintele Senatului, Robert Cazanciuc, propune ca medicamentele care se iau fără rețetă să fie trecute pe rețetă. El a dat și propriul exemplu. A luat Nurofen și a ieșit pozitiv. Cazanciuc susține că nu înțelege de ce codeina se ia cu rețetă, iar medicamentele care conțin codeină nu se iau cu rețetă.
Gabriel Gorun, vicepreședintele Societății de Medicină Legală din România: „Și apare această formă de dezincriminare aparentă, în prezența unei substanțe medicamentoase pe baza unei rețete. Problema este că nu se face în niciun fel vorbire despre capacitatea organului judiciar de a determina dacă acea rețetă a fost și respectată de către șofer.
Pentru a demonstra că șoferul și-a administrat medicamentul conform prescripției, am nevoie de o evaluare complexă, de o analiză toxicologică exhaustivă, cantitativă, pe toate substanțele prezente și apoi evaluarea expertală. Or toate acestea sunt amputate. Deci noul Cod Penal, așa cum a fost votat de Senat, este un regres major față de ceea ce funcționează în momentul de față, conform deciziei ICCJ."
Cătălina Hopârteanu, reprezentant Declic: „Statisticile Poliției arată că multe teste din trafic sunt fals pozitive. Etnobotanicele nu ies la testele făcute de Poliție. O persoană care reușește să-și procure droguri nu poate să-și procure și o rețetă? Poate lua naștere un sistem de corupție în rândul Poliției sau al medicilor care emit rețete. Cum va funcționa?
Nicăieri în UE nu există astfel de prevedere. Cel mai simplu era ca lucrurile să rămână cum a decis ICCJ. Adică ești oprit în trafic și medicii stabilesc dacă ești sub influență. Pentru că a avea reziduuri de la un medicament nu înseamnă ca el îți și afectează capacitatea de a conduce.
Decizia Înaltei Curți părea să lămurească lucrurile și să avem și noi o legislație ca în alte state, adică toleranță zero la droguri, dar cu expertiză medico-legală care să stabilească exact dacă erai sau nu sub influență. Așa funcționează în toate țările din Europa, în afară de cele unde există praguri stabilite prin lege.
Noi considerăm că această lege ar trebui retrasă, pentru că ea urmează să fie discutată și la Camera Deputaților. Și ar trebui să mergem pe decizia Înaltei Curți și pe actualele prevederi ale Codului Penal. Foarte simplu: când ești oprit în trafic, dacă ești depistat pozitiv, mergi la INML, ți se recoltează sânge, ți se face exprtiăză și se stabilește de cître medici dacă erai sau nu sub influență.
L-am văzut pe domnul Cazanciuc spunând că chiar el și-a făcut un test cu Nurofen și a văzut că rezultatul este unul pozitiv. De câte informații mai e nevoie ca acești politicieni să înțeleagă odată pentru totdeauna că ar trebui să ne uităm la ce se întâmplă în ale state și să nu lăsăm liberi în trafic oameni care ne pot pune cu adevărat în pericol?
Cred că Vlad Pascu avea rețetă pentru Tramadolul găsit în sângele lui. Prin urmare, ce să înțelegem? Că, dacă avea rețeta la el, ar fi scăpat de acuzații?"
Gabriel Gorun, vicepreședintele Societății de Medicină Legală din România: „Din punct de vedere principial, ideea nu este greșită, dar din punct de vedere funcțional, este mai anevoios. Ceea ce nu învățăm noi este lecția altor state. Să nu uităm marele impact pe care l-a avut scandalul oxicodonei, din 1990, din SUA, moment care s-a transmis în toate țările care au învățat ceva din acele grave abateri legislative pe care le-au comis medicii americani care au prescris oxicodonă doar sub presiunea industriei farma și s-a creat o epidemie de toxicomanii la opiacee medicamentoase.
Noi nu învățăm că, de fapt, această dezincriminare distinctă între droguri ilegale și medicamente nu va face decât ca toxicomanii să poată migra către medicamente, care vor fi dezincriminate. Pe de altă parte, va crea o presiune de corupție foarte înaltă în sistemul medical. Din păcate, nu reușim să înțelegem că evaluarea distinctă a fiecărui caz în parte ne permite să prevenim incriminarea uinui nevinovat care ar trebui să fie principiul de bază a sistemului nostru de justiție."
- Conform statisticilor Poliției din ultimii doi ani, unul dintr-o mie de accidente grave a fost provocat din cauza consumului de droguri.
