Situația extrem de complicată în care a ajuns politica din România necesită măsuri extrem de atente. Controversata anulare a alegerilor și faptul că țara noastră a scăpat momentan de pericolul extremiștilor zugrăvesc un tablou delicat în următoarea perioadă scurtă.
De ce e imposibil ca noul guvern să facă reforme în primele șase luni
Cheia va fi alegerea președintelui, însă data alegerilor poate deveni una extrem de importantă, în contextul în care situația economico-financiară din țară este una dezastruoasă, chiar pe marginea prăpastiei. Iar asta înseamnă că data alegerilor nu ar trebui să fie pusă prea târziu în 2025, pentru ca guvernanții să aibă timp să ia măsuri urgente de a redresa economia.
Numai că situația e complicată și în ceea ce privește acest guvern, care ar urma, totuși, să fie numit până la finalul acestui an. Ar fi, totuși, un fel de Executiv de tranziție, sau chiar de sacrificiu. În plus, ar exista posibilitatea ca unul dintre partidele care formează majoritatea pro-europeană să se retragă.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Vom avea un președinte cinci ani și acel președinte e normal să aibă un guvern, pentru că, prin guvern și majoritate parlamentară sau prezidențială își pune programul în aplicare. Alfel, este o păpușă care stă în geam la Cotroceni și privește cerul înstelat. Politica externă oricum trebuie să o facă în combinație cu guvernul, ca și apărarea și ordinea publică, deci avem nevoie de mai mult decât atât.
Eu înțeleg că unii își doresc ca această criză să reglementeze problema parlamentarizării totale a regimului, dar totuși, aduc aminte că Iohannis nu rezista, în primul mandat, asaltului împotriva statului de drept, eram deja în prăpastie de ani buni."
USR, partidul care ar putea „să se retragă”
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Eu cred că va funcționa așa (n.r: e mai bine ca acest guvern să funcționeze până după ce avem un nou președinte) în virtutea pur și simplu a regulilor și Constituției, pentru că, după aceea, va exista un partid care se va retrage, își va retrage sprijinul. Vorbim de USR.
Dar eu dau exemplul a ceea ce se întâmplă în Franța. Acolo sunt în plină criză, a fost numit un prim-ministru, nu are majoritate în parlament, dar pentru a nu avea nicio moțiune de cenzură 7 luni, până se mai pot organiza alegeri, au făcut ceea ce se numește un pact republican: au exclus extrema stângă (Franța Nesupusă) și extrema dreaptă (Reuniunea Națională), au rămas celelalte partide, comuniști, socialiști, ecologiști, centriști și dreapta republicană, au stabilit un pact și acel pact spune așa: nu vom vota nicio moțiune, iar guvernul va încerca să țină cont de pozițiile noastre și vom negocia cât mai multe lucruri.
Deci nu vor participa neapărat socialiști la guvern, sau ecologiști, sau comuniști. Am putea, de exemplu, avea un pact republican și noi, în care să poată fi sprijinit guvernul până la o anumită dată, până după alegerile prezidențiale, din opoziție, nu participând la guvernare, deci neparticipând la guvernarea efectivă, urmând ca lucrurile să se rearanjeze."
USR este în grupul acelor partide care au format majoritatea pro-europeană (PSD, PNL, USR și UDMR) pentru a contracara ponderea pe care au obținut-o extremiștii. Numai că acest partid ar putea să treacă în opoziție, moment în care lucrurile se complică.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Din câte înțelegeam eu încă dinaitea alegerilor, cam asta era ceea ce se urmărea, să ai o opoziție relativ nesemnificativă (n.r.: USR), față de opoziția oficială care este extrema dreaptă.
Așa este, USR n-ar avea o poziție extraordinar de puternică în momentul în care ar trece pe băncile opoziției, dar eu vorbeam de o înțelegere pe câteva luni, până la alegerile prezidențiale, urmând ca, după alegeri, lucrurile să se reconstruiască. Să ne imaginăm că e un președinte de dreapta, sau așa-numit de dreapta, candidatul USR-PNL să devină președintele României. Atunci USR ar participa la guvernare. Ce a spus domnul Fritz: 'ori un guvern care face reforme, ori nu participăm la guvernare'. Or eu nu cred că acest guvern va putea face reforme."
Deficitul bugetar, extrem de dificil de gestionat
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Deficitul pe anul acesta pare să fie mult mai mare decât cel care îl evaluam. Și oricum evaluam un deficit mare, se vorbea binișor peste 9%, mai aproape de 10 decât de 9, ceea ce înseamnă un dezastru. Pentru că anul viitor vom pierde oricum câteva luni.
Iată de ce e bine să avem alegerile în martie și nu în mai, pentru că, în martie am avea mai puțin timp, până în martie n-am începe încă reformele dureroase pe care vor trebui să le facă. Ne întoarcem la vremea Dragnea.
Știți că, la un moment dat, în 2019, nici măcar n-am avut buget, l-au votat foarte târziu, din motive asemănătoare, dar atunci deficitul era mult mai mic. De fapt, nu știu să calculeze foarte multe lucruri, deși au calcule pe buget, dar li s-au dat și planurile peste cap, pentru că alegerile astea au schimbat totul. Și anul viitor vor trebui să facă reduceri, s-au angajat ca, în 7 ani, să reducă deficitul bugetar până la 3%, ceea ce înseamnă că vor trebui să reducă cu 7, este enorm. Iată de ce nu se vor face reforme în primele luni ale anului viitor, nu se pot face și cred că toată lumea înțelege că, în aceste circumstanțe, e foarte complicat să se facă.
Pe de altă parte, nici nu știm cum va arăta lumea anul viitor. Pe 20 ianuarie, Trump începe un nou mandat, nu ne dăm seama ce se va întâmpla cu Ucraina, ce se va întâmpla în relația cu Rusia, cum vor reacționa europenii, va exista un război comercial între SUA și UE? Vedem că un război comercial se anunță și între SUA și Mexic, SUA și China, SUA și Canada. Deci Trump pare să fie dispus să facă foarte multe războaie și lucruri care nu par foarte bine cugetate, iar ssta creează un mediu imprevizibil, care nici în România nu știm ce se va întâmpla.
Asemenea situații imprevizibile vor afecta economia europeană de care noi depinde în foarte mare măsură. Ăsta este motivul pentru care cred că este și foarte greu de desenat acum un program de guvernare pe termen lung. După alegerile prezidențiale, vom vedea exact care sunt echilibrele în societate, pentru că acum suntem în incertiudine."
Până atunci însă există discuții aprinse privind împărțirea comisiilor parlamentare. Conducerile celor două camere legislative reprezintă marea miză.
În plus, se discută și pe marginea unui eventual candidat comun la prezidențiale, din partea partidelor care au format majoritatea pro-rueopeană. Până acum, singurul partid care pare că nu e de acord ar fi USR, care insistă cu Elena Lasconi.
