Varianta unui candidat comun la alegerile prezidențiale, din partea partidelor pro-europene, este discutată în continuare și prinde contur. Iar lecția pe care parlamentarii români au primit-o recent ar urma să producă schimbări majore în modul lor de a face politică.
Astfel, Curtea Constituțională a salvat, într-un fel, România de pe panta alunecării spre extremismul nuanțat al pro-rusului Călin Georgescu, cu toate că actul în sine al anulării alegerilor a fost extrem de controversat și cu mari semne de întrebare în ceea ce privește însăși constituționalitatea sa.
Însă specialiștii spuneau că o situație extraordinară necesită măsuri extraordinare. Iar faptul că serviciile de informații din România au constatat interferențe rusești în alegeri constituie o astfel de situație extraordinară.
De aici a rezultat și ceea ce s-a întâmplat ulterior, adică marile partide din România au anunțat că au format „o majoritate pro-europeană”. Nu mai contează doctrina, indiferent că este vorba de PSD, PNL, USR sau UDMR. Contează doar direcția pro-europeană pe care România trebuie să meargă, după cum au spus la unison reprezentanții acestor formațiuni politice.
În acest context, posibilitatea de a avea un candidat comun la alegerile prezidențiale crește, iar acestă variantă pare una cu cele mai mari șanse de a face față valului provocat de candidatul Călin Georgescu, care, ajutat de metode despre care statul român spune că nu au fost tocmai corecte, s-a văzut pe primul loc al acelui scrutin anulat, din data de 24 noiembrie.
Mesajul lui Daniel Funeriu, pe rețelele de socializare
Astfel, plecând de la doleanțele exprimate de ma-marii unora dintre aceste partide, varianta candidatului comun este analizată de specialiști, care atrag atenția că, dacă vor să demonstreze că au învățat ceva din ceea ce s-a întâmplat, formațiunile politice ar trebui să lase orgoliile la o parte și să meargă clar pe această soluție. Primul pas a fost chiar crearea acestei majorități pro-europene.
Însă calculele ar urma să fie făcute abia după ce se învestește noul guvern, eveniment care are șanse bune să se întâmple între Crăciun și Revelion.
Dar cine să fie acest candidat, care să fie și independent? Au fost vehiculate mai multe nume, printre care Nicușor Dan, Daniel David, Theodor Paleologu sau Daniel Funeriu. De altfel, acestea ar fi persoanele cu cele mai mari șanse, chiar dacă mai există unele nume pe listă.
La o primă analiză, mai mulți experți îl văd pe Daniel Funeriu drept cel mai bine plasat dintre cei menționați, cu șanse de a-l învinge pe Călin Georgescu - dacă el va mai fi lăsat să candideze - sau, eventual, pe George Simion.
Între timp, Daniel Funeriu a postat un mesaj pe rețelele de socializare, din care se poate înțelege că nu ar refuza o asemenea nominalizare, cu toate că nu a spus-o clar și răspicat.
„Aceste alegeri au arătat o emancipare a electoratului. Partidele trebuie să înțeleagă că epoca democrației conduse de mobilizarea electorală a unui electorat captiv propriu unui partid s-a încheiat. Electoratul e mult mai mobil, mult mai „neorientabil” dar partidele nu par să fi înțeles acest lucru. Va fi tot mai greu pentru partidele cu infrastructura mentală osificată, e nevoie de mai mult dinamism, de mai multă elasticitate în acțiune, de mai multă franchețe, de mai mult „om-la-om” și mai puțină televiziune.
Partidele par, azi, să dea vina pe lipsa de înțelegere a votanților asupra mirobolantelor lor strategii și nemaivăzut de fabuloperfecți candidate și candidați. Nu, nu aș spune că acei oameni nu au înțeles: aș spune că ei au simțit lipsa de autenticitate și au sancționat-o. Acum e momentul să injectăm din nou încredere în societate. Vă aștept lângă mine în acest demers în care vreau să conducem România astfel încât excelența să fie firescul vieților noastre și ale copiilor noștri. Așa să ne ajute Dumnezeu, așa să ne ajute mințile noastre, așa să ne ajute energia și imaginația pe care le avem din belșug. No, hai!", a scris Daniel Funeriu, pe rețelele de socializare.
Cine este Daniel Funeriu, posibil candidat comun la prezidențiale
Daniel Funeriu, în vârstă de 53 de ani, a fost ministru al Educației, din 2009 până în 2012, în Guvernul Emil Boc 2. Astfel, el îndeplinește condiția de a fi totuși cunoscut și pe scena politică, față de un alt independent care, deși ar fi calificat din punct de vedere profesional, nu ar avea această notorietate.
Viziunea sa este una pro-europeană și pro-atlantică, însă el este cunoscut și drept o persoană bine ancorată în valorile tradiționale și creștin-ortodoxe. Exact aici ar putea fi cheia, pentru că asta ar însemna ca el „să fure” o parte din electoratul lui Călin Georgescu, mai ales acele persoane care au votat cu el fără să se documenteze temeinic, iar apoi au regretat. În plus, Funeriu și-a exprimat, în trecut, și viziunea privind o potențială unificare cu Republica Moldova, ceea ce ar putea consitui un avantaj. O altă calitate a sa este discursul pe care îl are.
La capitolul educație, Funeriu ar avea un argument solid, iar „piatra de temelie” o reprezintă faptul că el a primit o recomandare chiar din partea lui Jean-Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel, cu care a și lucrat la doctorat, când a studiat în Franța.
Licențiat în chimie, Funeriu provine și dintr-o familie de profesori. Încă din copilărie și adolescență, el s-a remarcat prin medaliile la olimpiadele internaținale, precum arginul de la balcaniada de chimie, iar apoi un nou argint la olimpiada de chimie a Franței, ceea ce i-a adus și o bursă. A fost și șef de promoție în Franța.
După ce a fost ministru al Educației, Daniel Funeriu a lipsit un deceniu din peisajul politic, însă acest aspect ar putea fi privit mai degrabă ca un avantaj, după cum spun specialiștii, pentru că el ar fi văzut acum drept un fel de „salvator”, de către cei care și-l amintesc și care își aduc aminte și de modul în care a profesat.
Până atunci, rămâne de văzut dacă actuala clasă politică de la noi se va orienta către Daniel Funeriu sau către alte nume din cele de pe lista scurtă care se vehiculează.
Alegerile prezidențiale ar urma să aibă loc, cel mai probabil, la finalul lunii martie și la începutul lunii aprilie.
