Cu discuțiile despre programul de guvernare încă nefinalizate, partidele se pregătesc să împartă funcții. Deocamdată, parlamentare. Comisiile parlamentare, în număr de 25, ar putea fi reduse, însă nu foarte mult.
Conducerile celor două camere legislative reprezintă, însă, adevărata miză. Sunt considerate soluții de rezervă pentru actualii lideri PSD și PNL, în funcție de cum vor decurge negocierile pentru tandemul premier-candidat unic la prezidențiale.
UPDATE:
Partidele pro-europene au negociat funcțiile la nivelul viitorului Legislativ, dar nu va fi o reducere semnificativă a comisiilor parlamentare, așa cum au spus inițial, ci doar cu una sau două, pentru că și-au dat seama, între timp, că este nevoie ca și partidele suveraniste să aibă reprezentanți la acest nivel, conform ponderii parlamentare obținute la alegerile din 1 decembrie.
Încă se speră, totuși, să se ajungă la o înțelegere pe temele aflate în suspensie, pentru a avea un nou guvern înainte de Crăciun.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „Potrivit informațiilor noastre, PSD, PNL, USR și UDMR vor avea în jur de 16 astfel de șefi de comisii, alte două comisii vor intra sub controlul minorităților naționale și este posibil ca, pentru aceste partide suveraniste, să se mai aloce șase astfel de comisii. Problema șefiilor Camerei Deputaților și Senatului nu a fost tranșată, se va lăsa la latitudinea conducerilor la vârf, care se întâlnesc luni, la Guvern.
Pentru că trebuie mai întâi ca toate părțile din negocieri să convină asupra unui principiu esențial: dacă trebuie să se vină acum cu soluția unui candidat unic la alegerile prezidențiale, fără ca acel candidat să mai fie și lider de partid, sau această temă ar trebui amânată pentru anul viitor, soluție pe care și-o dorește în special USR, care nu dorește, în momentul de față, să renunțe la candidatura Elenei Lasconi.
Totul depinde de cum se vor înțelege și asupra problemei datelor legate de actualul buget. Sunt informații îngrijorătoare cu privire la veniturile care mai există la nivelul acestui buget și cum pot afecta aceste venituri sau lipsa lor ținta de deficit atât pe anul acesta, cât și pe anul viitor, când se preconizează eforturi suplimentare financiare pentru a acoperi majorarea pensiilor și salariilor.
Se încearcă o soluție de compromis, iar USR cere datele actualizate ale bugetului de stat, în paralel cu datele privind negocierile purtate cu reprezentanții Comisiei Europene, pe problema reducerii deficitului bugetar. În funcție de aceste negocieri, vom afla dacă vom avea până miercuri o soluție, astfel încât să se intre pe un calendar accelerat ca să avem guvernul validat până pe 23 decembrie."
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Nu de comisii e vorba, ci de importanța lor. Comisiile nealocate sunt, aparent, neimportante. Oare le păstrează pentru suveraniști? Comisia de constituționalitate? Comisia de egalitate? Comisia de cultură? Mi se pare că este foarte riscant să facem așa ceva, având în vedere că bătălia pe care o duce extrema dreaptă.
Este vorba despre mișcări de extremă dreapta, sunt înfrățiți, în Parlamentul European, cu partide la extrema dreaptă, au participat la întâlniri la extrema dreaptă, limbajul este de extremă dreapta, programul pe care îl susțin este de extremă dreapta, este inspirat de extrema dreapta interbelică. Cuvântul suveranist vrea să sugereze ceva pozitiv. Oamenii aceștia vor, nu-i așa, ca România să fie suverană. România este suverană, este și articolul din Constituție.
Sunt tot feliul de reguli pe care noi nu le avem. De exemplu, în Franța, regula spune că opoziția trebuie să preia comisia de finanțe, pentru că este comisia care discută bugetul și trebuie să dai opoziției o funcție puternică. Întrebarea e cine din opoziție ajunge să ocupe acest lucru, dar noi avem o opoziție care este formată din trei partide asemănătoare. Două sunt disidență la al treilea, la AUR. Ar fi foarte greu să le dăm comisii de genul acesta. Linia roșie poate să fie făcută peste tot, inclusiv în Parlament.
Comisia de finanțe bineînțeles că este la PNL, pentru că liberalii inisistă mereu să aibă finanțele, pentru că trebuie să aibă o relație specială cu lumea afacerilor. Comisia de finanțe nu e una oarecare, e o comisie esențială în relația cu mediul de afaceri, un mediu foarte sensibil. Pe de altă parte, PSD vrea să liniștească mediul de afaceri, oferind această comisie PNL. Cred că și-ar fi dorit-o și ei, dar o oferă liberalilor, care sunt considerați mai de încredere decât celelalte partide. Mulți din mediul de afaceri au, într-un fel sau altul, relații mai bune cu PNL.
Până la urmă, au reușit să negocieze, dar bătălia pe comisii rămâne în continuare una relevantă. Mai au câteva zile până când parlamentul se va reuni și vor trebui să treacă la lucru, să vină și cu propunerea de guvern.
Funcția de președinte al Senatului este, în ordine constituțională, mai importantă decât cea de președinte al Camerei Deputaților, deci PSD ar putea să o ceară, dar probabil își vor rezerva președintele Camerei Deputaților, așa cum au făcut-o până acum. Iar PNL poate să aspire la această funcție de președinte al Senatului, în virtutea faptului că este al doilea dintre partidele care formează majoritatea, ca dimensiune.
AUR este cu 4 procente înaintea PNL, dar PNL este, în coaliție, al doilea. Iar ceilalți nu l-au cerut în mod special, pentru că ar fi durat prea mult negocierile. Aveau potențial de negociere, USR, de exemplu, dar au preferat să nu fie acuzați că blochează formarea rapidă a parlamentului, pentru că, de acest lucru depinde votarea încrederii pentru guvern.
Pe de altă parte, în condiții normale, ar fi putut negocia, pentru că nu se putea forma majoritatea fără USR. În alte țări se întâmplă asta, dar în România, în situația de criză din acest moment, cu alegeri amânate, e bine ca lucrurile să se finalizeze repede. De această dată, au dovedit înțelepciune, pentru că, de multe ori, la USR, înțelepciunea este ultima care vine, ei sunt foarte impulsivi, mai tineri și fără multă experiență politică."
Știrea inițială:
Mize mari, funcții și presiuni. Conducerile Camerei Deputaților și Senatului, vizate de PSD și PNL
Partidele proeuropene au reluat duminică negocierile, după o scurtă pauză. Cele 25 de comisii parlamentare permanente vor fi reduse la 20-21, prin comasare, după modelul ce va fi aplicat și viitorului Guvern care ar urma să aibă cu două ministere mai puțin, susțin surse politice pentru Euronews.
Totul poate fi dat, însă, peste cap dacă cele patru partide pro-europene nu se vor înțelege referitor la candidatul comun la prezidențiale.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor și vicepreședinte PSD: „Dacă vrei să fii la guvernare, trebuie să ai un candidat unic. Dacă nu, înseamnă că nu vrei la guvernare. Niciunul dintre cei patru președinți de partid, eventuale partide din această coaliție, nu trebuie să fie candidați.”
Bolojan nu ar fi interesat neapărat de o candidatură la prezidențiale. Șefia Camerei Deputaților, rezervă pentru Ciolacu
Liderul interimar PNL, Ilie Bolojan, a dat deja semnalul că nu este interesat de o candidatură la Cotroceni. Nu exclude nici posibilitatea apariției a doi candidați, în loc de unul.
Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL: „Nu îmi doresc această chestiune. Vă spun foarte deschis, pentru că nici pe cea de președinte de partid nu mi-am dorit-o. Cu cât sunt mai puțini candidați, unul-doi, maxim, din zona de coaliție, cu atât este mai bine. Această coaliție este foarte diferită, adică - PSD, PNL, UDMR, USR. Nu este foarte ușor să găsești un candidat care are capacitatea din prima să mobilizeze electoratele”, a spus el, la Europa FM.
Bolojan pare mai degrabă interesat să devină numărul doi în stat. Șef la Senat în viitorul legislativ, susțin surse liberale.
Pe de altă parte, social-democrații ar intenționa să revendice în cadrul negocierilor șefia Camerei, ca rezervă pentru Marcel Ciolacu dacă acesta nu va fi numele de premier în jurul căruia să existe consens atât în PSD, cât și în cadrul noii coaliții.
Prof. univ. Raluca Alexandrescu, Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București: „Nu e foarte clar acum în ce măsură va reuși Marcel Ciolacu să își negocieze permanentizarea într-o funcție din care anunțase inițial că pleacă, adică șefia PSD. Domnul Bolojan este într-o situație diferită, în sensul că el este acum împachetat mediatic nu numai ca un salvator al PNL ci chiar mai mult decât atât, ca un salvator al economiei românești.”
Ce s-ar putea întâmpla cu USR?
Presiunile partidelor mari asupra USR ar putea reprezenta, de fapt, o încercare de scoatere a acestui partid din jocul facerii și desfacerii de guverne.
Andrei Țăranu, analist politic: „Este evident că partidele mainstream, mă refer la PSD-PNL-UDMR, ar prefera să guverneze fără USR. De asta s-a făcut aproape de la bun început acea formulare prin care s-a spus că ar fi bine ca un partid democratic să rămână în opoziție.”
Deocamdată, conducerea USR nu se grăbește cu renunțarea la candidatura Elenei Lasconi la Cotroceni. În replică la actualele presiuni, liderii USR au somat PSD și PNL să vină la negocieri cu date bugetare actualizate, dar și cu concluziile discuțiilor cu Comisia Europeană despre reducerea deficitului bugetar.
