Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

România, blocată în propriile reforme pentru atragerea banilor din PNRR. Comisia Europeană a blocat parțial fondurile

România riscă din nou să piardă bani din PNRR deoarece are șase jaloane neîndeplinite. Pensiile speciale și infrastructura feroviară se numără printre restanțe. 700 de milioane de euro din cei peste două miliarde sunt blocate temporar pe cererea de plată trei, până când autoritățile de la București vor veni cu soluțiile cerute de Comisia Europeană. Ministrul Marcel Boloș dat marți explicații în fața comisiilor parlamentare de profil.

România s-a blocat în propriile reforme și investiții. Pentru că le-a întârziat sau chiar ratat, în ciuda faptului că le-a asumat, ne confruntăm acum cu riscul de a pierde sume importante din fondurile alocate Planului Național de Redresare și Reziliență.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Cererea de plată 3, după cum se cunoaște, este parțial suspendată, cauza principală fiind cea a jalonului privind pensiile speciale. Discutăm despre problema de echitate a impozitării pensiilor magistraților și asupra acestui aspect trebuie să găsim soluții în termen de șase luni.”

Chemat în fața comisiilor parlamentare de profil pentru a da explicații, ministrul Boloș a spus că, pe lângă reforma pensiilor speciale, mai avem încă două mari probleme care au dus la blocarea tranșei a treia din PNRR.

Vorbim de numirile făcute în companiile energetice - unde, potrivit ministrului, sunt 43 de astfel de numiri care ridică probleme, dar și desemnarea unei noi conduceri AMEPIP, acea agenție guvernamentală care se ocupă cu monitorizarea și evaluarea performanțelor în întreprinderile de stat. Toate țintele neîndeplinite au făcut ca 700 de milioane de euro din totalul de peste 2 miliarde să fie blocate temporar pe cererea de plată 3.

Daniel Coman, jurnalist Euronews: „Vă dau doar câteva exemple: reforma pensiilor speciale care valorează 230 de milioane de euro. Guvernanța corporativă a companiilor energetice de stat, de unde se pierd alți 300 de milioane de euro. Iar recent, ministrul Fondurilor Europene a recunoscut în direct la Euronews România că numirile politice de la super-agenția AMEPIP, cea creată în 2023 să supravegheze toate companiile de stat, ne-au costat 400 de milioane de euro, bani pierduți din PNRR.”

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „În ceea ce privește lista de șatiere pentru spitale, să știți că este cel mai discutat subiect al Comisiei Europene la această oră. Ne-am chinuit, la ultima delegație pe care am avut-o cu doamna secretar de stat, să-i convingem că acele spitale care au contractele de achiziție publică încheiate și șantierele deschise, adică se lucrează pe șantier, să rămână în continuare în această listă de spitale. 13 spitale îndeplinesc astăzi condițiile în contextul celor discutate.”

Per ansamblu, România a reușit să îndeplinească doar 14% dintre jaloanele și țintele asumate. Adică am primit aproape 10 miliarde de euro de la Comisia Europeană și mai avem de atras aproape dublu.

Marius Vulpe, jurnalist Euronews: „În momentul de față, țara noastră a primit 9,4 miliarde de euro pe cererile de plată anterioare, dar am reușit să facem plăți doar de 5,3 miliarde de euro. Și nu am reușit să aducem o bună parte din proiectele de investiții la maturitatea de minimum 25% necesare pentru a primi acceptul Comisiei Europene.”

Dacă România se situează sub 14% din reforme și ținte realizate, media europeană este undeva la 28%. Fruntașe sunt Franța - cu 75% grad de realizare și Germania - cu 65%. Aceste state au accesat doar granturi, adică fonduri nerambursabile, nu și împrumuturi. Pe de altă parte, la coada clasamentului sunt Ungaria, cu aproximativ 8% și Suedia - niciun procent.

Gabriel Bălașu, jurnalist Euronews: „Facem comparație însă cu statele din regiune și luăm un exemplu – Bulgaria. Țara vecină are la dispoziție aproximativ 5,7 miliarde de euro doar fonduri nerambursabile, nu și împrumuturi, și a atras 1,37 de miliarde de euro. Ceea ce înseamnă, dacă ne raportăm.”

Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare de 28,5 miliarde de euro. Jumătate sunt granturi – adică fonduri nerambursabile, jumătate - împrumuturi.

Obținerea acestor bani însă este condiționată de reformele duse la bun sfârșit.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE