Cu imaginea anulării alegerilor în minte, majoritatea pro-europeană, constituită din partidele PSD, PNL, USR și UDMR, mai are de trecut câteva hopuri până la îndepărtarea pericolului dat de extremiști. Astfel, pe lângă sarcina creării unui guvern, este mult mai dificilă alegerea unui candidat comun al acestor partide, care să candideze la alegerile prezidențiale și care să fie capabil să-l învingă pe potențialul rival din tabăra extremistă.
Însă specialiștii spun că nu ar fi neapărat necesar să existe un candidat comun al partidelor PSD, PNL, USR și UDMR.
De altfel, socotelile ar putea fi perturbate de USR, care ar dori să o mențină pe Elena Lasconi drept candidat.
În direct la Euronews, politologul Cristian Pîrvulescu a explicat, pas cu pas, ce presupun aceste două scenarii.
De ce ar fi o eroare să existe un candidat comun la prezidențiale al majorității pro-europene
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Au majoritate și fără USR, dar nu cred că limita aceea e problema, ci mesajul pe care îl transmiți societății. Pentru că acest guvern este important în vederea alegerilor prezidențiale, în măsura în care vor gândi niște candidaturi care trebuie să fie structurante, adică să structureze opinia publică astfel încât să avem niște părți ale opiniei publice care vor vota în mod clar.
Mie mi se pare o eroare să existe un candidat unic al coaliției, pentru simplul motiv că asta ar permite, în mod automat, extremei drepte să ajungă în turul al doilea. Pentru că nu se poate ca cineva să câștige din turul 1, sunt necesare peste 9 milioane de voturi, deci nimeni nu le poate obține când avem prezență de 10-11 milioane, în cel mai bun caz. În condițiile astea, de ce să oferi acest lucru extremei drepte, când poți s-o contracarezi? Dacă USR și PNL găsesc un numitor comun și au un candidat unic, iar PSD are un candidat unic, atunci situația se va echilibra.
Eu nu cred în valențele extraordinare ale extremei drepte, cred că a profitat de erori tactice pe care PNL și PSD le-au făcut și au permis creșterea extraordinară atât a lui Georgescu, cât și a AUR. Cred că astea pot să fie date înapoi, mai ales dacă se face o campanie pe teme, nu cum s-a întâmplat acum, pe candidați și atunci am avea un echilibru.
Dacă, de exemplu, în turul 2 ar intra PSD și PNL-USR, ar fi deja un lucru excelent. E adevărat că PSD se teme că pierde încă o dată alegerile. Nu, n-are cum să piardă calificarea în turul 2. Eroarea tactică pe care au făcut-o nu se poate repeta încă o dată. Pot intra în turul 2, au capacitatea, dar problema e dacă pot câștiga turul 2.
Nu USR e problema (n.r: Grindeanu a spus că, fie USR acceptă un candidat unic, fie USR intră în opoziție), ci logoca e problema. Domnul Grindeanu, dacă e matematician, atunci să se gândească logic: de ce să dai extremei drepte un cadou pe care nu-l merită, în condițiile în care au împins țara pe marginea prăpastiei și vor s-o ducă dincolo? De ce să faci acest lucru? Cred că trebuie să explice.
E foarte greu de realizat (n.r.: un candidat comun). Vă aduceți aminte atunci când s-a pus problema ca electoratul PSD să o voteze pe Elena Lasconi în turul 2? Cu foarte mare greutate, liderii PSD au anunțat că o vor vota, mai ales cei dinspre stânga au fost primii, dar ne mai spuneau că electoratul PSD nu o va vota.
Ca urmare, candidații care sunt acum propuși sunt candidați care nu reușesc să facă consensul. Pentru că vorbim de electorat. Dacă primarii PSD și militanții PSD își fac treaba, cu siguranță vor obține un maxim de voturi. Dar vă spun că noi creionăm acum România de după alegeri, de după luna mai. Și ce Românie vrem? Vrem o Românie în care să stăm permanent cu frica că vom avea o extremă dreapta, că vor ajunge la putere și care va modifica Constituția, va trece la o altă formă de guvernare și ne va scoate din UE și NATO?
Trebuie să spunem că, în condițiile actuale din Constituție, nu pot, pentru că actuala Constituție, după modificarea din 2003, prevede clar că suntem membri NATO și membri UE. Dar ne putem obișnui cu un președinte care să facă referendumuri peste referendumuri pentru a bloca Parlamentul. În România, democrația este constituțională, ea se realizează prin intermediul Parlamentului. Încercarea de a forța așa-zisa suveranitate națională este o eroare fundamentală. Când se manifestă acest drept constitutiv al suvranității? În primul moment când se votează Constituția. Ulterior, se deleagă celor care au experiență politică și care, prin vot, primesc răspunderea din partea cetățenilor. Sunt prevăzute în Constituție toate aceste etape."
C. Pârvulescu: „Algoritmii amplifică știrile pozitive o dată și știrile negative până la de 100 de ori”
Cu lecția învățată după ce a văzut efectul TikTok în ceea ce privește candidatul Călin Georgescu, PSD a pare să fi înțeles primul care este puterea acestei rețele de socializare. Din acest punct de vedere, premierul Marcel Ciolacu a început să exploateze și „pista” TikTok. Numai că această armă este una cu două tăișuri.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Ar putea să fie domnul Ciolacu (n.r.: candidat din partea PSD), dar există foarte multe probleme.
Pe de altă parte, dacă PSD va avea alt candidat, va trebui să fie președintele partidului, asta e regula. Și au și respectat-o, până la urmă. Probabil că Ciolacu se gândește să candideze și să-și schimbe imaginea, pentru că a avut enorm de pierdut. Construiseră o imagine, dar imaginea aceasta a fost grav afectată în special de scandalul Nordis, care continuă, dar în surdină.
Și a văzut care este potențialul TikTok și încearcă să folosească asta. PSD a folosit TikTok, dar știți care e problema? Oricât îl va folosi domnul Ciolacu, TikTok este o platformă de radicalizare. Studiile arată că algoritmul este gândit să radicalizeze, să-i transforme pe oameni în neoameni. Odată ce intri în angrenajul TikTok, canalul te radicalizează și te trimite în ceea ce specialiștii numesc o gaură de iepure. Rămâi acolo până când o altă campanie te ia și te ridică într-un alt grad de radicalizate, etc. Așa vedem cum oamenii s-au radicalizat. Ei nu s-au radicalizat dintr-o dată, ci încetul cu încetul, pentru că dependența lor de TikTok este totală. Sunt oameni care nu-și iau informațiile de nicăieri din altă parte.
Din ce spun specialiștii, algoritmii amplifică știrile pozitive o dată și știrile negative până la de 100 de ori. Am văzut cu toții cum este procesul acesta. Tik Tok este o reală problemă și funcționează diferit în China. TikTok este o armă în războiul hibrid și nu în războiul hibrid pe care Rusia îl duce, ci în războiul hibrid pe care China îl duce, alături de Rusia, pentru a cuceri mintea oamenilor.
Și vedem că acest lucru se întâmplă de foarte multă vreme, iar serviciile secrete din România nu au dormit, au permis acest lucru. Asta trebuie să le reproșăm. Nu știu dacă a fost o decizie asumată, ci au spus că nu au instrumente să combată teoriile conspiraționale și fake news-urile, dar în realitate au văzut cum se schimbă situația. Acum ne spun, pentru că am văzut documentele desecretizate de la CSAT.
Au fost niște mici breșe în interiorul serviciilor, care cred că au crescut în timpul pandemiei în momentul în care foarte mulți ofițeri au schimbat oarecum sistemul de valori. Pentru că bătălia nu s-a dat numai în mintea românilor, ci și în cea a celor din serviciile secrete, care oricum erau predispuși spre idei mai degrabă legate de ordine, intervenție, etc. Acum au permis dezvoltarea acestor idei poate și în speranța că vor combate anumite mișcări, că în România nu se va dezvolta foarte mult stânga.
Le era foarte frică de stânga ecologistă. Mi-aduc aminte când fostul șef al SRI, domnul Maior, vorbea despre ecoterorism în România. Era o exagerare evidentă, dar vorbim despre ceea ce se întâmpla acum 10-13 ani. Încercarea aceasta a dus la susținerea, fie și prin neintervenție, a extremei drepte.
Ultimul raport pe care SRI l-a depus la Parlament și care a și fost votat în 2023, raportul pe 2020, spune că extrema dreaptă nu reprezintă un pericol în România. Pe ce bază? La sfârșitul anului 2020 deja AUR câștigase alegerile, dar tot ce s-a întâmplat împotriva pandemiei, lupta antivaccin, antirestricții, toate astea făceau parte dintr-un arsenal îndreptat împotriva statului.
Și știți care e problema? Oamenii ăștia nu au un program. Nici legionarii n-au avut. Ei sunt anarhiști. Știți când Antonescu a trebuit să-i înlăture de la putere, i-a înlăturat că nu se putea guverna cu ei. Ei nu vin cu un program, ci numai cu ură, încercarea de a destructura un sistem fără să aibă ce să pună la loc.
Credeți că Biserica Ortodoxă poate să guverneze sau vreo biserică poate să guverneze? Nu. Anarhismul lor seamănă foarte bine cu anarhismul libertarienilor de pe internet, care nu susțineau inițial Bitcoin și alte forme de criptomonede, în lupta lor împotriva ordinii statului, să asigure mai multă libertate. Pentru ce?"
În urmă cu câteva zile, grupul de experți bulgari în securitate cibernetică BG Elves a dezvăluit că Rusia a cheltuit 69 de milioane de euro pentru a finanța o campanie de propagandă și interferență la scară largă care vizează Bulgaria și România.
Experții au mai subliniat că activitățile acestor entități susținute de Rusia s-au extins semnificativ și includ acum o gamă largă de servicii, cum ar fi fermele de boți și rețelele VPN. Toate sunt menite să sprijine distribuirea de propagandă. Iar influența merge și în sfera clasei politice, nu doar în cea publică.
