Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Cum arăta prima zi de școală în comunism. Serbare cu flori, uniforme școlare și discursuri patriotice

Tradiția serbărilor cu flori și discursuri de început de an școlar în România și în tot estul Europei vine din comunism. În afară de uniformă, nu s-au schimba multe de atunci. Programa la unele materii ca limba română este aceeași. Tehnologia este cea mai mare schimbare, iar comunismul astăzi este în manualele de istorie, văzut de elevi ca un ciudat experiment social pe care l-au trăit mai mult bunicii. 

Gabriel Boga, co-fondatorul Muzeului Comunismului din București: „Cei din perioadă știm câte exerciții de matematică am făcut în vacanțe, care ne mâncau zilele, unele ne ieșeau, altele nu. Tot ce se întâmpla în matematică era despre Gheba și această culegere fantastică, o detestam.”

Gabriel este co-fondatorul Muzeului Comunismului din Centrul vechi, alături de soția sa. A prins școala primară în comunism și își aduce perfect aminte cum a fost în prima zi din clasa I în 1985.

Gabriel Boga, co-fondatorul Muzeului Comunismului din București: „Prima zi de școală era aproximativ similară cu cea de acum, diferența este că nu era toată lumea liberă să zburde prin curtea școlii și să stea în ce ordine dorește și toată lumea era așezată în careuri de câte doi, pe clase foarte bine organizate. Ca și acum, directorul școlii purta un discurs. Bineînțeles, elogia conducerea și ura bun venit elevilor noi. Toată lumea aducea flori, buchete multe de flori. Se purta uniformă, începeai școala cu o uniformă pepită. Primii doi ani. Apoi, după clasa a II-a, după merit erai făcut pionier. Atmosfera în clasă, să fim serioși, era în funcție de cum aveai norocul să nimerești, erau învățători buni, cu har, oameni care iubeau copiii, dar erau și învățători cărora sistemul le permitea să facă ce vor.”

Amintirile lui de atunci nu sunt deloc plăcute. Școala reflecta teroarea socialistă.

Gabriel Boga, co-fondatorul Muzeului Comunismului din București: „Am intrat în clasă și m-am așezat în ultima bancă pe care am văzut-o liberă pentru că eu nu voiam să am de-a face cu nimeni. Toți copiii s-au dus la învățătoare să ducă florile. Învățătoarea m-a întrebat pentru cine sunt florile acelea. I-am spus pentru dvs. Și nu mi le aduci? Nu. De ce? Păi, veniți dumneavoastră să le luați. Mie, de fapt mi-era rușine, eram puțin timid. Da. Asta a fost prima mea zi de școală, singura frumoasă din clasele I-IV. Violența în școli era de la învățător, adică erau pedepse fizice, copii puși la colț pe coji de nuci în clasă, era un bullying din partea profesorului către elev într-un mod extraordinar de avansat, adică te înjosea până ajungeai să te simți ultimul om din univers și atunci nu mai aveai ce să faci, că sistemul a învins. Eu am trăit așa ceva.” 

Reporter: „Pentru ce erau educați copiii atunci, care era scopul școlii?”

Gabriel Boga, co-fondatorul Muzeului Comunismului din București:  „Să te facă omul patriot.”

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE