Istoria comunismului va deveni materie obligatorie la liceu din 2025, a anunțat ministrul Educației. În prezent, aceasta este un opțional, iar elevii, profesorii și experții spun că studierea comunismului în toate școlile din România este importantă pentru a cunoaște adevărul despre ororile epocii, care de prea multe ori este privită cu nostalgie. Elevii care au ales opționalul ce va deveni în curând materie obligatorie spun că pentru generația actuală, este cea mai importantă lecție din istoria României.
”Chiar una dintre cele mai importante de cunoscut, mai ales din istoria recentă. După cum bine știm, nu a trecut atât de mult timp de la perioada comunismului, dar și pe parcursul istoriei noastre, cred că este perioada care ne-a afectat cel mai mult”, a spus Laurențiu, elev la Colegiul Național I.L. Caragiale din București.
Un coleg de-al său, Alexandru, spune că perioada comunismului „a lăsat o cicatrice care se vede și în ziua de astăzi și, în fond, România modernă este un rezultat al comunismului. Cel mai mult m-a șocat faptul că oamenii l-au acceptat. Oamenii sunt îndreptați spre domnii autoritare, spre fascism, comunism și trebuie să îndreptăm acest lucru, pentru că nu cred că opiniile oamenilor s-au schimbat foarte mult.”
Programa materiei începe cu 23 august 1944, moment care a declanșat o serie de evenimente ce s-au încheiat cu instaurarea regimului comunist.
Profesoara de Istorie Daniela Anghelescu de la Colegiul Caragiale spune că la orele de istoria comunismului se predau „teme care au legătură cu represiunea comunistă, care pun în discuție rolul nefast al propagandei în educația celor tineri, teme dedicate sistemului de închisori și lagăre care a fost specific României mai ales în anii 1950, în epoca stalinistă. Ultima parte este dedicată crizei anilor 1980, crizei regimului național-comunist și Revoluției din 1989”.
Latura practică a materiei istoria comunismului
Profesorii atrag atenția că, pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat atunci, istoria comunismului trebuie să aibă și o latură practică, cum ar fi vizitarea unor spații special amenajate, muzee ale comunismului. O profesoară de istorie de la Colegiul Lazăr a făcut lucrul acesta cu elevii ei.
”Ei au fost puși în situația de a vedea ce înseamnă să trăiești într-o casă fără curent sau să strângi apa în cadă ca să poți să o folosești și pentru alte treburi casnice. Este important să înțeleagă prin experiență practică”, a povestit Ana Maria Soreață de la Colegiul Național Gheorghe Lazăr.
Un astfel de muzeu există în cartierul Militari. Ferestroika este un apartament comunist autentic, care a aparținut bunicilor Ralucăi Jianu. Ea a venit cu ideea de a-l conserva așa cum este, cu toată mobila, obiectele casnice și moștenirile de familie. Vizitatorii pot, astfel, să vadă cum se trăia atunci, prin istoria unei familii, într-un apartament comunist autentic.
”Viața aici era similară cu ceea ce se întâmpla în majoritatea orașelor țării, în anii 1980, vorbim de foamete, frig, raționalizări, lumină timp de două ore. Eu am copilărit într-un apartament din cartierul Beceni și îmi amintesc, spre exemplu, că mama mă spăla în bucătărie, sau dormeam cu părinții în bucătărie pentru că acolo era un pic mai cald decât în restul apartamentului, unde părinții puneau pături în geam tocmai ca să izoleze cât pot de bine casa... Așa era viața în România anilor 1980. Ce este foarte interesant este interacțiunea cu tinerii, pentru că am pornit acest proiect ca unul educațional și vin foarte mulți copii în timpul școlii altfel, spre exemplu, când unii dintre ei ne spun: <<Ah, asta are încă bunica!>> Ni se pare foarte interesant cum se face transferul acesta între generații de obiecte, de povești... Iar alții se uită și spun <<Aah. Așa era? Îmi povestea mama, dar nu m-aș fi gândit niciodată că așa este>>”, a povestit Anita Sterea, istoric și coordonator al proiectului Ferestroika.
Însă, comunismul este privit de unii cu nostalgie. Crimele, foametea, frigul, lipsa libertății, imposibilitatea de a pleca din țară sunt împinse sub preș.
”Este o nostalgie care vine din necunoaștere, este vălul acela al ignoranței. Noi am trăit o traumă la nivel istoric și pentru ca noi să trecem peste această traumă, trebuie să știm adevărul despre ce s-a întâmplat atunci, pentru ca acel adevăr să fie bine structurat și învățat în cărțile de istorie. Perceperea trecutului comunist ca fiind un trecut în care exista mai multă predictibilitate spune destul de multe și despre locul în care ne aflăm acum și despre felul în care nu am reușit să facem ordine cumva în ce s-a întâmplat, cu toate nuanțele”, atrage atenția Elena Calistru, preşedinte şi co-fondator al asociației Funky Citizens.
