Istoria comunismului va deveni materie obligatorie la liceu din 2025, a anunțat ministrul Educației. În prezent, aceasta este un opțional, iar elevii, profesorii și experții spun că studierea comunismului în toate școlile din România este importantă pentru a cunoaște adevărul despre ororile epocii, care de prea multe ori este privită cu nostalgie.
Cum va arată noua programă școlară?
Elevii care au ales opționalul ce va deveni în curând materie obligatorie spun că pentru generația actuală, este cea mai importantă lecție din istoria României.
Laurențiu Iordache, elev olimpic: ”Chiar una dintre cele mai importante de cunoscut. Pe parcursul istoriei noastre, cred că este perioada care ne-a afectat cel mai mult.”
Ioan Cârnu, elev olimpic la Istorie: ”A lăsat o cicatrice care se vede și în ziua de astăzi și, în fond, România modernă este un rezultat al comunismului. Cel mai mult m-a șocat faptul că oamenii l-au acceptat. Oamenii sunt îndreptați spre domnii autoritare. Spre fascism, comunism și trebuie să îndreptăm acest lucru, pentru că nu cred că opiniile oamenilor s-au schimbat foarte mult.”
Despre generația lor, elevii spun că nivelul de cunoaștere depinde de mediul educațional în care se află.
Ioan Cârnu, elev olimpic la istorie: ”Generația mea cunoaște ideea de comunism, cunoaște că s-a întâmplat la un moment dat, dar nu cunoaște detalii despre această perioadă, dar nici nu cred că e foarte interesată de asta în primul rând, aici este tocmai problema.”
Programa materiei începe cu 23 august 1944, moment care a declanșat o serie de evenimente ce s-au încheiat cu instaurarea regimului comunist.
Daniela Anghelescu, profesor de istorie: ”Sunt teme care pun în discuție rolul nefast al propagandei în educația celor tineri, teme dedicate sistemului de închisori și lagăre care a fost specific României mai ales în anii 1950, în epoca stalinistă. Ultima parte este dedicată crizei anilor 1980, crizei regimului național-comunist și Revoluției din 1989.”
Latura practică a educației
Profesorii atrag atenția că pentru a înțelege mai bine ce s-a întâmplat atunci, istoria comunismului trebuie să aibă și o latură practică, cum ar fi vizitarea unor spații special amenajate, muzee ale comunismului. O profesoară de istorie de la Colegiul Lazăr a făcut lucrul acesta cu elevii ei.
Ana Maria Soreață, profesoară de istorie: ”Ei au fost puși în situația de a vedea ce înseamnă să trăiești într-o casă fără curent sau să strângi apa în cadă ca să poți să o folosești și pentru alte treburi casnice. Este important să înțeleagă prin experiență practică.”
Un astfel de muzeu există în cartierul Militari. Ferestroika este un apartament comunist autentic, care a aparținut bunicilor Ralucăi Jianu. Ea a venit cu ideea de a-l conserva așa cum este, cu toată mobila, obiectele casnice și moștenirile de familie.
Anita Sterea, istoric, coordonator al proiectului Ferestroika: ”Eu am copilărit într-un apartament din cartierul Beceni și îmi amintesc, spre exemplu, că mama mă spăla în bucătărie, sau dormeam cu părinții în bucătărie pentru că acolo era un pic mai cald decât în restul apartamentului, unde părinții puneau pături în geam tocmai ca să izoleze cât pot de bine casa.”
Cu toate acestea, mulți români privesc cu nostalgie acea perioadă.
Elena Calistru, președinta asociației Funky Citizens: ”Este o nostalgie care vine din necunoaștere, este vălul acela al ignoranței. Noi am trăit o traumă la nivel istoric și pentru ca noi să trecem peste această traumă, trebuie să știm adevărul despre ce s-a întâmplat atunci pentru ca acel adevăr să fie bine structurat și învățat în cărțile de istorie.”
Ana Maria Soreață, profesoară de istorie: ”Comunismul trebuie înțeles ca să ne înțelegem democrația pe care noi o învățăm în fiecare zi.”
