Câteva mii de susținători ai lui Călin Georgescu au protestat câteva ore în fața CCR, pentru a-i convinge pe judecători să revină asupra deciziei de anulare a alegerilor. În timpul manifestațiilor, jurnaliștii aflați la fața locului au fost împiedicați să își facă munca.
Curtea de Apel București a publicat miercuri seara motivarea deciziei prin care a fost respinsă, pe 31 decembrie, acțiunea deschisă în justiție de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidențiale.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor prezidențiale. Decizia neașteptată a venit cu numai două zile înainte de organizarea turul doi în România și în plin proces de vot în diaspora, unde românii începuseră încă din 6 decembrie să voteze.
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus o solicitare la Curtea Constituțională prin care cere constatarea încetării mandatului lui Klaus Iohannis ca președinte al României și reluarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale, ar fi avut parte de un „dopaj electoral prin faptul că au fost cheltuieli netransparente”, a declarat sociologul Dan Jurcan, la Euronews România.
Decizia Curții Constituționale de a anula primul tur al alegerilor prezidențiale a ținut prima pagină a mai multor publicații din presa internațională care vorbește despre o Românie care se află în haos și o Românie dramatică.
Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a declarat că al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale este „prevăzut a se desfășura în a doua duminică de după primul tur de scrutin, adică 8 decembrie”.
Euronews România a verificat procesele-verbale invocate de Cristian Terheș în susținerea acuzațiilor de fraudare a alegerilor prezidențiale în favoarea Elenei Lasconi. Candidatul PNCR a susținut că, în cel puțin trei cazuri, voturile lui Ludovic Orban au fost atribuite candidatei USR.
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a declarat joi că nu a primit nicio informație privind atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice utilizate în procesul electoral din 24 noiembrie 2024.
Decizia a Curții Constituționale a României (CCR) de a dispune renumărarea voturilor din primul tur al alegerilor prezidențiale a stârnit un val de reacții din partea liderilor politici, dar și controverse cu privire la impactul asupra procesului democratic.
Alegerile prezidențiale sunt contestate la Curtea Constituțională. Doi candidați suveraniști au cerut anularea scrutinului prezidențial și au făcut solicitări la CCR în acest sens.
România ține la sertar legi care ar permite modernizarea rețelei de transport. De un deceniu, transportul rutier de persoane așteaptă o modificare a legislației pentru ca investițiile să devină obișnuință.
Decizia prin care Curtea Constituțională a României a hotărât respingerea candidaturii Dianei Șoșoacă la prezidențiale a declanșat un scandal ce „poate avea efecte foarte mari în privința ordinii în clasament și în lupta pentru locul doi”, a declarat analistul politic Cristi Hrițuc.
Marcel Ciolacu a avut o primă reacție pe Facebook după motivarea CCR în cazul Dianei-Șoșoacă. Premierul a precizat că motivarea „întărește discuția privind necesitatea unei ample reforme a CCR”.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat în direct la Euronews România la ce ar fi trebuit să fie atenți judecătorii CCR în momentul în care au analizat contestația la adresa Dianei Șoșoacă
Judecătorii Curții Constituționale au decis sâmbătă să anuleze hotărârea Biroului Electoral Central privind candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale din România, au precizat surse politice pentru Euronews România.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, spune că președintele Klaus Iohannis trebuie să-și dea demisia din cea mai înaltă funcție în stat, dacă vrea să candideze la parlamentare.
Comasarea alegerilor ar duce la scurtarea mandatului aleșilor cu trei luni și ar implica modificarea Codului Administrativ. Avertismentul a fost lansat de Augustin Zegrean, fost judecător al Curții Constituționale.
