România ține la sertar legi care ar permite modernizarea rețelei de transport. De un deceniu, transportul rutier de persoane așteaptă o modificare a legislației pentru ca investițiile să devină obișnuință, iar companiile să convingă clienții că merită să renunțe la mașina personală pentru deplasări mai lungi.
Experții și transportatorii au spus la emisiunea Economia.EU că liberalizarea pieței ar duce la întinerirea parcului auto, la călătorii în siguranță și la scăderi ale prețurilor biletelor chiar și cu 50%.
Însă, Europa cere o piață liberă de transport, iar România prelungește tranziția. Legea transportului de persoane a trecut prin numeroase amânări la Curtea Constituțională.
Legea transportului de persoane votată de Parlament în primăvara anului 2023, un proiect care deschidea piața de transport de călători cu autocarul, se află de mai bine de un an și jumătate în sertarele Curții Constituționale a României.
Săptămâna aceasta, judecătorii CCR au decis o nouă amânare
”Ca să înțeleagă oamenii, a fost foarte greu să ajungem la forma care a trecut prin prin Parlament, pentru că există forțe interne care se opun schimbării, au făcut o sesizare oricum înainte de asta înainte, forțe destul de puternice care se opun modernizării, liberalizării. Odată ce ai un monopol ți-e frică să te duci către liberalizare.”, a declarat Dragoș Anastasiu, antreprenor.
Cert este că magistrații, în loc să judece acest caz repede, l-au tergiversat. Iar rezultatul este că de un deceniu, transportul interjudețean de persoane este pus pe lista de așteptare.
Practic, prin prelungirea licențelor de traseu, operatorii au evitat investițiile. Se vede pe străzi, unde peste 70% din autocare sunt mai vechi de 10 ani, ceea ce înseamnă o poluare mai mare. În plus, România nu a mai făcut un studiu de mobilitate rutieră și feroviară din anii 70.
Schimbările legislative s-ar traduce prin opțiuni de călătorii interjudețene la standarde europene, tarife mai mici, dar și un trafic rutier mai lejer.
Însă prin prelungirea licențelor de traseu, operatorii nu au fost motivați să investească în dotarea cu vehicule noi. Trei sferturi dintre vehiculele de transport sunt mai vechi de 10 ani, iar peste o pătrime depășesc 20 de ani.
Aceste condiții precare de călătorie împing pasagerii către mașina personală. Și facem o comparație cu alte state, unde după deschiderea pieței de transport, numărul de pasageri a crescut de peste două ori.
Însă, la noi este invers. Numărul de companii a crescut semnificativ, însă veniturile sunt modeste. Ceea ce înseamnă că piața este polarizată. Iar transportatorii preferă să pună investițiile pe lista de așteptare.
