Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a decis anularea alegerilor prezidențiale. Decizia neașteptată a venit cu numai două zile înainte de organizarea turul doi în România și în plin proces de vot în diaspora, unde românii începuseră încă din 6 decembrie să voteze.
La o lună de la anularea alegerilor, voci politice cer statului român să lămurească decizia de anulare a întregului proces electoral.
Elena Lasconi: Statul român le „datorează răspunsuri" cetăţenilor
Elena Lasconi, candidata USR care urma să se înfrunte în turul al doilea cu Călin Georgescu, spune că statul român le „datorează răspunsuri" cetăţenilor.
„Acum fix o lună, alegerile prezidenţiale din România erau anulate. Nici astăzi nu ştim exact de ce! Decizia CCR de acum o lună ne-a împărţit în două tabere: unii care au răsuflat uşurat şi spun că era singura soluţie pentru a păzi democraţia şi noi, ceilalţi, cei care au atras atenţia că am avut de-a face cu un gest brutal, contrar democraţiei şi care poate avea efecte majore pe termen lung.”
Ea arată că în prezent nu există un calendar pentru organizarea unor noi alegeri prezidenţiale.
„Avem nevoie să ştim de ce au fost anulate alegerile. Dacă s-a întâmplat ceva atât de grav încât a fost anulat un scrutin prezidenţial, cum de nimeni nu e vinovat cu nimic? Cum de nu avem responsabili pentru asta? Klaus Iohannis şi cei de la vârful statului român ne datorează explicaţii. Nici azi nu avem fixat un calendar pentru alegeri", scrie Lasconi.
Lasconi face referire la preşedinţii PSD şi PNL.
„Mă întreb de ce, în condiţiile în care de fiecare dată când am stat faţă în faţă cu Marcel Ciolacu şi cu Ilie Bolojan, au spus răspicat că aceste alegeri sunt o prioritate pentru România. Mi-au cerut mie să mă retrag din această cursă. Asta a fost, de fapt, prioritatea lor! Am spus-o şi o repet: nu a fost şi nu este despre mine. Este despre noi toţi! Democraţia este fragilă şi trebuie apărată în fiecare zi. Orice derapaj are consecinţe", subliniază Elena Lasconi.
În acest context ea le cere „celor care şi-au asumat această decizie fără precedent să iasă şi să ne explice tuturor ce joc au făcut".
„Să explice, să ne ceară scuze şi să plece. România nu este o moşie pe care ei sunt vătafi! România este un stat democratic, în care cetăţenii merită respect!", completează preşedinta USR.
Nicușor Dan: Mai important decât calendarul este să se lămurească de ce au fost anulate alegerile
Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, candidat independent în alegerile prezidenţiale, a declarat că mai important decât stabilirea unui calendar al alegerilor este să se lămurească toate amănuntele legate de anularea acestora.
Nicuşor Dan a fost întrebat ce părere are despre declaraţiile lui Crin Antonescu şi Ilie Bolojan potrivit cărora data alegerilor trebuie stabilită rapid.
„Aici sunt în dezacord şi cu Crin Antonescu şi cu domnul Bolojan şi cu domnul Kelemen Hunor. Eu cred că, într-adevăr, nu e normal ca noi să fim într-o stare de provizorat, dar asta vine din faptul că nu e normal că noi am anulat alegerile. Dar e mai important să lămurim decât să ne grăbim şi să ne facem că chestiunea asta nu a existat, adică anularea alegerilor e o chestiune totuşi foarte importantă şi cetăţenii din ţara asta, în opinia mea, trebuie, înainte să se ducă la vot, să fie convinşi că măsura de anulare a fost una corectă. Pentru moment nu avem această lămurire. (...) Dacă stabilim, de exemplu, 23 martie data primului tur, trebuie să avem garanţia de la instituţii că cu o lună înainte o să iasă cu această lămurire", a spus Nicuşor Dan la Digi 24.
De ce a anulat CCR alegerile
CCR a motivat decizia de anulare a alegerilor prezidențiale spunând că s-a constatat că „procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației”.
Astfel, procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat de la zero, inclusiv cu etapa strângerii de semnături și depunerii de candidaturi.
„Curtea constată că procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale care au distorsionat caracterul liber și corect al votului exprimat de cetățeni și egalitatea de șanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent și echitabil al campaniei electorale și au nesocotit reglementările legale referitoare la finanțarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esențiale ale alegerilor democratice”, se arată în decizia CCR.
Klaus Iohannis rămâne la Palatul Cotroceni până la alegerea noului președinte
Într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni după anularea alegerilor, Klaus Iohannis a declarat că va rămâne în funcție până la alegerea noului președinte al României.
„Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”.
Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici”, a afirmat Klaus Iohannis.
Data alegerilor prezidențiale 2025, incertă
La o lună de la anularea alegerilor, Guvernul nu a stabilit noul calendar electoral pentru organizarea alegerilor prezidențiale din 2025.
Alegerile prezidențiale 2025 ar urma să aibă loc pe 23 martie (primul tur) și 6 aprilie (al doilea tur). Este una din variantele vehiculate înaintea sărbătorilor, potrivit unor surse guvernamentale. Data este, însă, incertă, iar în ultimele zile a apărut o nouă problemă pentru coaliția care ar trebui să decidă calendarul electoral: anunțul lui Crin Antonescu de a-și suspenda candidatura.
Crin Antonescu și Marcel Ciolacu ar putea discuta față în față pe 8 ianuarie. În aceeași zi ar trebui să fie și o ședință a coaliției, după ce Antonescu a anunțat că își suspendă candidatura la alegerile prezidențiale.
Data alegerilor prezidențiale, de care atârnă inclusiv candidatura lui Antonescu la prezidențiale sau o resetare totală a jocului politic, nu este încă certă.
Dacă ne uităm la ce spune legea, atunci ar trebui ca cel târziu pe data de 8 ianuarie să fie aprobată hotărârea de Guvern prin care să fie organizate alegerile prezidențiale pe 23 martie și pe 6 aprilie.
Pe 8 ianuarie ar trebui să aibă loc prima discuție între Marcel Ciolacu și Crin Antonescu. În aceeași zi ar trebui să aibă loc și o ședință a coaliției PSD-PNL-UDMR-Minorități, iar liderii acestor formațiuni vor trebui să discute ce vor face mai departe: merg tot pe mâna candidatului unic Crin Antonescu, schimbă candidatul, dar păstrează ideea unui candidat comun sau fiecare partid își va face noi calcule electorale.
Tot pe 8 ianuarie ar trebui să fie adoptată și hotărârea de Guvern privind data alegerilor, dacă liderii coaliției mențin ideea organizării alegerilor pe 23 martie și 6 aprilie.
Altfel, potrivit legii, care spune că această Hotărâre de Guvern trebuie dată cu 75 de zile înainte, nu ar mai fi posibilă organizarea celor două tururi pe 23 martie și 6 aprilie.
Liderii coaliției trebuie să decidă, deci, dacă vor da mai târziu hotărârea de Guvern, ceea ce înseamnă că am ajunge în scenariul invocat de Ilie Bolojan, care spunea că dacă nu se vor pune de acord, atunci alegerile ar putea să fie organizate în luna mai. O întârziere care pare să-l deranjeze în mod special pe Crin Antonescu și care pare să fie unul din motivele pentru care acesta stă pe gânduri dacă să mai fie sau nu candidatul comun al coaliției.
