Alegerile prezidențiale sunt contestate la Curtea Constituțională. Doi candidați suveraniști au cerut anularea scrutinului prezidențial și au făcut solicitări la CCR în acest sens. Solicitările vor fi analizate, joi, de judecătorii Curții Constituționale.
Candidații suveraniști care cer anularea alegerilor prezidențiale sunt Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie) și Cristian Terheș (Partidul Național Conservator Român).
Anularea alegerilor prezidențiale. Ce prevede Constituția
”Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”, prevede articolul 52, aliniatul 1 din Constituție.
Cine poate cere anularea alegerilor prezidențiale
Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri.
Cererea de anulare a alegerilor trebuie introdusă în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată şi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
Soluţionarea cererii de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţa publică a rezultatului alegerilor.
În temeiul art.52 din Legea nr.370/2004, Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
CCR veghează la respectatea legalității alegerii președintelui
În direct la Euronews România, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a explicat că articolul 146, litera f din Legea fundamentală prevede că CCR „veghează la respectarea legalității la alegerea președintelui și validează rezultatele”.
„Dacă nu s-a respectat legea la alegeri, se poate face o contestație și Curtea trebuie să o soluționeze. Am avut și la alte alegeri astfel de contestații”, a afirmat Augustin Zegrean.
Contestații după Băsescu vs. Geoană la alegerile prezidențiale din 2009
„Ce țin eu minte dintre toate este că din 2009, când au candidat Traian Băsescu și Mircea Geoană, a fost declarat câștigător inițial domnul Geoană nu de către Biroul Electoral, ci la ora 21, cum se dau la noi rezultatele.
După aceea s-au numărat voturile și spre dimineață s-a constatat că nu el era pe locul întâi, cum au spus exit poll-urile. După numărarea efectivă a voturilor, a ieșit alt rezultat.
S-a contestat la Curte și s-a spus că foarte multe voturi au fost nule și cele mai multe voturi anulate au fost ale lui Mircea Geoană. CCR a dispus atunci renumărarea voturilor și s-a constatat că era exact invers”, a argumentat fostul președinte CCR.
Țările din Europa în care au fost anulate alegerile prezidențiale
„În Europa, prin jurul nostru, Curțile Constituționale au mai anulat alegeri. A fost un rând de alegeri prezidențiale în Austria, anulat de Curtea Constituțională.
În urmă cu trei-patru ani, în landul Berlin s-au anulat alegerile pentru că s-a considerat că au fost prost organizate, că au fost complicate cu buletinele de vot.
În Lituania, Curtea Constituțională a declarat că președintele a fost ales prin încălcarea legii și nu a îndeplinit condițiile pentru a fi președinte. Au anulat alegerea. Era deja președinte în funcție.
În Turcia, cu ceva ani în urmă, a fost declarat neconstituțional partidul de guvernământ”, a afirmat Zegrean, la Euronews România.
