Negocieri intense pentru noile legi ale educației, dar și amânări peste amânări ale reformelor au marcat Educația în 2022. Schimbarea reală pe care o resimt, însă, elevii și profesorii este noua structură a anului școlar, bazată pe 5 module de învățare în loc de tradiționalele semestre.
Educația a fost unul dintre domeniile cele mai pline de evenimente și schimbări. Nu a fost ocolită de scandalul generat de acuzația de plagiat asupra fostului ministru Sorin Cîmpeanu. În ceea ce privește reformele promise, adică noile legi ale Educației, acestea au fost amânate de mai multe ori. Actualul ministru, Ligia Deca, promite că la începutul lui 2023 vor fi gata.
Ligia Deca, ministrul Educației: Odată ce ele sunt făcute publice, intră și în primă lectură în ședința de guvern, urmează procedura de avizare interministerială și, după adoptarea în guvern, cât mai devreme la începutul sesiunii parlamentare viitoare, le vom vedea și în procedură de dezbatere parlamentară.
Reporter: 1 februarie, atunci începe sesiunea parlamentară, am putea avea legile atunci?
Ligia Deca, ministrul Educației: La începutul sesiunii parlamentare. Nu are rost să lansez acum o dată, pentru că depinde de timpul necesar pentru procesul de avizare interministerial. Înțeleg așteptarea din sistem și promit că la începutul anului viitor, ea va avea ca rezultat acest nou pachet legislativ în spațiul public.
Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a lansat, în vară, în dezbatere publică, două proiecte de legi ale educației, pornind de la proiectul prezidențial „România Educată”. Proiectele au fost, însă, deosebit de controversate, prin măsuri care îi vizau pe plagiatori sau admiterea la liceele de top. Într-un final, singura măsură luată, anul acesta, care se resimte în clase este noua structură modulară a anului școlar.
Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor: Uitându-ne retrospectiv, putem să ne rezumăm la anul 2022 ca la un an al amânărilor, din păcate, dacă ne uităm la modul în care au mers lucrurile în educație. Vorbim aici, în principal, de noua lege a învățământului preuniversitar despre care știm cu toții că e asumată e guvern deja de ceva vreme, de peste un an ar fi trebuit să apară și suntem deja, cred că, la a 7-a amânare. Tot ceea ce resimt elevii este că nu mai au o medie la jumătatea anului, acea medie semestrială, și o mai au doar pe aceea finală, plus că vorbim de mai multe perioade de repaos alternate cu perioade de studii.
Problema cea mare a anului 2022 a fost modul în care autoritățile au comunicat schimbările, spun reprezentanții elevilor
Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor: În continuare avem profesori care își pun întrebări despre cum ar trebui să noteze, dacă ar trebui să pună o notă pe modul sau mai multe, dacă ai nevoie de un minimum de note până la perioada x sau y. Sunt întrebări justificate la care ministerul nu a reușit să răspundă.
Cornelia Popa-Stavri, reprezentant FSLI și învățătoare: Fiecare profesor a dat o evaluare sumativă la finalul fiecărui modul. Singurul lucru pe care-l reclamă profesorii este continuitatea, modalitatea de a menține concentrată atenția pe o perioadă mai lungă de timp, pe o anumită tematică, pe o anumită unitate de învățare. Această fragmentare nu duce la continuitate în actul de predare-învățare. Noi am dat un chestionar rapid profesorilor și am avut câteva opinii inedite, de exemplu una dintre colege propune o denumire nouă: corijență modulară, să-i zicem, care să se constituie într-un semnal de alarmă pentru părinții elevilor care nu vor să participe, nu vor să se implice în remedierea minusurilor pe care un profesor le sesizează pe parcursul unui modul.
Actualul ministru al Educației a anunțat că la finalul acestui an școlar va fi realizată o analiză a modului în care s-a desfășurat anul pentru a vedea dacă va fi păstrată formula de 5 module de învățare intercalate cu 5 vacanțe, dar și noul sistem de notare fără teze. De asemenea, o altă noutate introdusă anul acesta ca experiment la Bacalaureat și Evaluarea Națională ar putea fi extinsă la nivel național din 2023. Este vorba despre corectarea digitală a lucrărilor de examen.
În ultima ședință de Guvern, executivul a decis și mărirea numărului de consilieri școlari, o creștere cu 50% față de numărul actual. Adică un consilier la 800 de copii.
