Încălzirea globală duce la efecte dintre cele mai dramatice pe mai multe planuri. Unul dintre efecte este topirea ghețarilor, iar Venezuela tocmai a devenit prima țară din istoria modernă care și-a pierdut toți ghețarii, un record deloc de invidiat.
Ultimul ghețar din Venezuela s-a numit Humboldt, cunoscut și sub numele de La Corona. Acum s-a micșorat atât de mult încât oamenii de știință și climatologii l-au reclasificat drept "câmp de gheață", potrivit Euronews.com.
Venezuela, prima țară care a rămas fără niciun ghețar
Cercetătorii de la International Cryosphere Climate Initiative (ICCI) au dat o postare pe rețelele de socializare, în care au scris că Humboldt "a devenit prea mic pentru a fi clasificat ca ghețar".
În mod normal, pentru a fi considerată ghețar, o masă de gheață ar trebui să acopere minimum 10 hectare, cu toate că există unele dispute și pe această temă. Iar ghețarul la Corona a ajuns la mai puțin de două hectare.
În ultimul secol, cel puțin alți cinci ghețari au dispărut în această țară din America de Sud, pentru că schimbările climatice au dus la creșterea temperaturilor și în Munții Anzi. Așadar, Venezuela a pierdut 98% din suprafața glaciară între 1952 și 2019, după cum arată cercetările.
- Un ghețar reprezintă o masă uriașă de gheață persistentă, care se formează atunci când zăpada se compactează de-a lungul mai multor secole. Sub influența gravitației și sub propria greutate, ghețarii se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante și produc eroziunea solului.
Cea mai mare parte a gheții planetei este stocată în regiunile polare, dar există ghețari și în unele regiuni muntoase, în special în America de Sud.
Explicația pentru care ghețarul La Corona a dispărut vizează faptul că, la altitudini mari, încălzirea produsă de radiația solară are loc mai repede decât în zonele joase. Acest aspect a făcut ca ultimul ghețar din Venezuela să scadă într-un ritm mai rapid decât se anticipase. Asta după ce, în 2019, oamenii de știință au prezis că La Corona urma să dispărea cam în două decenii.
Pierderea ghețarilor ar urma să aibă un impact devastator asupra ecosistemelor din zonele montane. Pe stâncile rămase în urmă, pe măsură ce ghețarul s-a topit, oamenii de știință cred că un nou ecosistem ar putea începe în cele din urmă să se dezvolte,asemănător Páramos, un fel de pășune montană.
"Temperaturile cresc, iar vegetația se colonizează încet. Există o întrecere între încălzirea globală și capacitatea vegetației de a coloniza aceste zone înalte. Așadar, zonele înalte ale lanțului muntos din Mérida ar trebui să fie prioritatea numărul unu pentru conservare", a spus, în 2019, Luis Daniel Llambí, ecologist montan la Universitatea Anzi din Mérida. El a făcut acea declarație într-o expediție. Între acea vizită și ultima sa călătorie, care a avut loc în decembrie 2023, ghețarul La Corona s-a micșorat la jumătate.
Într-o procedură similară cu cele folosite în Austria și Elveția în ultimii ani, guvernul din Venezuela a utilizat un fel de pături termice gigantice, care au fost plasate pentru a acoperi ghețarul, la sfârșitul anului 2023, într-o ultimă încercare de a-l salva. Însă era deja prea târziu.
Acum, oamenii de știință așteaptă să vadă cât de repede se poate forma un nou sol acolo unde gheața s-a topit și dacă speciile de plante și animale vor fi capabile să se adapteze la schimbări și, eventual, să fie nevoite să trăiască la altitudini mai mari.
Deși este o problemă mai mică în Venezuela, ghețarii reprezintă și o sursă importantă de apă pentru alte națiuni din America de Sud.
- Indonezia, Mexic și Slovenia ar putea fi următoarele țări care își vor pierde ultimii ghețari, după cum a precizat climatologul și istoricul meteo Maximiliano Herrera, citat de The Guardian.
