Președinția azeră a discuțiilor privind schimbările climatice din cadrul COP29 a stabilit în sfârșit nivelul de finanțare pe care țările în curs de dezvoltare l-ar putea aștepta din partea țărilor bogate pentru a-și finanța tranziția către energia curată și adaptarea la condițiile meteorologice tot mai extreme și la creșterea nivelului mării.
După o propunere inițială privind un ”nou obiectiv colectiv cuantificat” (NCQG) - care a stat la baza a aproape două săptămâni de dezbateri contradictorii în capitala Baku - noul text, elaborat cu ușile închise peste noapte, propune o sumă de 250 de miliarde de dolari pentru a înlocui până în 2035 contribuția actuală de 100 de miliarde de dolari din partea țărilor bogate, stabilită în 2009.
Această sumă ar trebui să provină dintr-o „mare varietate de surse, publice și private, bilaterale și multilaterale, inclusiv surse alternative” și ar include furnizarea directă de finanțare, cum ar fi subvențiile, și investițiile din sectorul privat pe care un astfel de sprijin este de așteptat să le mobilizeze.
De-a lungul unei săptămâni de dezbateri la nivel politic și ministerial, țările în curs de dezvoltare - în care China continuă să se autoidentifice, în ciuda faptului că UE și alții insistă că baza donatorilor trebuie extinsă - au insistat ferm asupra unui obiectiv de 1,3 trilioane de dolari pe an.
Noul text recunoaște această cifră doar ca un obiectiv aspirațional, întrucât „invită toți actorii să colaboreze pentru a permite creșterea finanțării acordate părților din țările în curs de dezvoltare pentru acțiuni climatice din toate sursele publice și private la cel puțin 1 300 de miliarde USD pe an până în 2035”.
Acesta „invită țările în curs de dezvoltare părți să aducă contribuții suplimentare”, în conformitate cu semnalele anterioare ale Comisiei Europene conform cărora extinderea bazei de donatori la economiile emergente - una dintre cererile-cheie ale blocului - ar putea fi realizată pe bază voluntară.
Următoarele ore vor arăta dacă acest lucru este suficient pentru a liniști țările în curs de dezvoltare și statele insulare mici care au respins ieri în mod categoric un prim proiect de acord politic, criticând țările bogate pentru reticența lor de până atunci de a numi o cifră chiar și ca bază pentru negocieri ulterioare.
