Minișitii Uniunii Europene au semnat decizia prin care România și Bulgaria intră în Schengen și cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie 2025. Cu toate că asta ar însemna timpi mai reduși la granițe, persoanele care merg cu trenul nu simt aproape nicio diferență.
La scurt timp după aunțarea deciziei, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a publicat un anunț în care preciza că se reduc acești timpi de așteptare la frontieră.
România a intrat în Schengen, dar călătorii care merg cu trenul „mai așteaptă un an”
”Este oficial! De la 1 ianuarie 2025 suntem membri deplini ai Spaţiului Schengen, inclusiv cu frontierele terestre. De la 1 ianuarie 2025, pentru transportul feroviar, intrarea deplină în spaţiul Schengen înseamnă eliminarea controlului în frontieră. Se reduc astfel timpii de staţionare în frontiere cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren, la punctele vamale de la: Curtici; Valea lui Mihai; Salonta; Episcopia Bihor; Carei”, a fost postarea lui Grindeanu.
În realitate, acest beneficiu ar urma să fie întârziat încă un an, adică până pe 13 decembrie 2025, când va intra în vigoare noul mers al trenurilor. România are frontiere terestre directe cu alte două state membre UE, Ungaria și Bulgaria, numai că trecerea graniței cu trenul nu-i scutește pe români de timp. Iar mersul Trenurilor pentru 2025 va intrat în vigoare pe 15 decembrie, adică la aceeași dată ca și în celelalte țări europene.
De exemplu, la vama Curtici, pe unde trece trenul spre Viena, nu se vor mai face controale, ceea ce înseamnă că timpii ar trebui să se reducă cu aproximativ o jumătate de oră. Însă odată cu elaborarea noului mers al trenurilor, trasele au fost făcute deja și pentru celelalte trenuri de pe acel traseu. Ceea ce înseamnă că timpii rămân cam aceiași, pentru că o modificare a mersului trenurilor în România ar afecta mersul celorlalte trenuri internaționale, mai ales cele care trec prin Ungaria și Austria.
În plus, conform Clubferoviar.ro, sunt zone pe acel traseu unde se circulă pe un singur fir pe distanțe de sute de kilometri, din cauza lucrărilor de modernizare.
Astfel, declarația lui Sorin Grindeanu nu prea se justifică, după cum subliniază și Simona Istrate, președintele Consiliului Director al Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România.
„Reducerea timpilor de staționare și a eforturilor administrative în operațiunile feroviare transfrontaliere sunt obiective majore ale comunității feroviare europene, pentru a putea depăși reglementările naționale divergente.
Este necesară – și este în atenția Comisiei Europene, în strânsă colaborare cu UIC, ERA și DG Move – alinierea proceselor, standardelor și regulilor pentru o colaborare internațională mai fluidă. Există deja o serie de proiecte de propuneri pentru norme aliniate privind poziția frânei, precum și o listă de tipuri de vagoane.
Proiectul presupune sarcini de armonizare pentru a se alinia cu alte părți interesate – și anume administratorii de infrastructură și autoritățile naționale de siguranță. Declarația oficialilor din România cu privire la faptul că timpii de staționare în frontiere se vor reduce cu aproximativ 30 de minute pentru fiecare tren impunea o mai completă documentare”, a spus Simona Istrate, conform sursei citate.
În această situație, garniturile feroviare vor trebui să aștepte la frontieră pentru a pleca la ora prevăzută în mersul trenurilor. Dacă ar pleca mai devreme, ar încurca alte trenuri din alte țări, care trec pe porțiuni comune ale căii ferate.
Așadar, un beneficiu aparent al aderării la Schengen cu granițele terestre ar fi faptul că pasagerii nu vor mai fi treziți din somn la graniță, de Poliția de Frontieră, pentru verificarea buletinelor sau a cărților de identitate.
Alt beneficiu ar mai fi, conform aceleiași surse, faptul că trenurile „nu vor mai fi refuzate la tracțiune de partea ungară, așa cum s-a mai întâmplat de atâtea ori”.
În ceea ce privește transporturile de marfă, situația este mai complicată și este explicată tot de Simona Istrate.
„În timp ce, pe șosea, un șofer poate conduce un camion din România în Olanda, pe calea ferată este nevoie de un nou mecanic de tren pentru fiecare țară, cu un permis de conducere valabil pentru țara respectivă. Este o cursă de ștafetă, ai nevoie de diferite întreprinderi feroviare pentru a preda vagoanele la granițe și a cupla locomotive noi.
Acest lucru este cauzat de faptul că locomotivele adesea nu își pot continua cursa la graniță din cauza normelor tehnice diferite – și chiar dacă, teoretic, ar putea, fiecare locomotivă are nevoie de înregistrare pentru fiecare țară în parte. Iar mecanicii de locomotivă trebuie să vorbească limba națională respectivă. Engleza nu este limba standard în transportul feroviar internațional. Eliminarea acestei fragmentări ar realiza o Europă mai bine conectată și ar ajuta, de asemenea, normele de mediu ale continentului”, a spus Simona Istrate.
