La peste două luni distanță de la inundațiile catastrofale din Galați, calea ferată luată de viitură e în continuare în aceeași stare. Doar 40 de kilometri mai sunt acum folosiți pentru linia directă Galați-Bârlad. Cine are nevoie să parcurgă acest traseu fie alege varianta ocolitoare, fie merge o bună bucată de drum cu autobuzul. Însă aproape două luni nici autobuze nu au fost, abia de curând au fost introduse. Autoritățile dau vina pe lipsa legislației atunci când vine vorba de urgențe pe calea ferată. La întrebările puse de Euronews, oficialii răspund cu promisiuni că vor schimba legea. Urmăriți un nou episod din campania ”România pierde trenul”.
Era 20 septembrie când ne-am întors la Galați, după inundațiile devastatoare
Cristian Popa, jurnalist Euronews: „Vorbim de o imagine pe care eu, personal, nu am mai văzut-o până acum. Vorbim de o greutate de sute de kilograme, zeci de tone probabil, și vedem cum arată suspendată șina în momentul de față, în care sunt ancorate aceste traverse care, și ele, sunt foarte grele, iar dedesubt poate să treacă un om fără nicio problemă. Sunt aproape doi metri, doi metri și jumătate, în care terasamentul a fost practic luat rapid. Dacă ne uităm în departare vedem că întreaga geografie a locului a fost cumva schimbată, sunt locurile pe unde apa a săpat în mal, în pământ, a luat totul în cale, a mutat bolovani, pietre uriașe, cu greutăți foarte mari și totul s-a petrecut foarte rapid”.
Trecuseră abia câteva zile de la inundațiile devastatoare din județul Galați. Era 14 septembrie când viitura a luat la grămadă case, mașini, animale, oameni. Bilanțul a fost dramatic. Șapte morți, patru mii de locuințe afectate, aproape o mie dintre ele complet distruse, peste două mii de familii din cinci localități rămase fără munca de-o viață. Puhoiul care a mutat din loc calea ferată a rupt legătura Galațiului cu județul vecin, Vaslui, prin Bârlad. Au venit autoritățile, inclusiv oficialii de la București, s-au constatat probleme, s-au făcut promisiuni.
Doru Dumitrașcu, director în cadrul Transferoviar Călători: „Apocaliptic! Când am văzut, totul era distrus, părea că se vede dintr-un film. Era ceva care nu credeam că se poate întâmpla peste noapte. Inclusiv colegi de-ai mei care au crezut că de mâine trebuie să își caute un alt loc de muncă”.
Două luni mai târziu, locul e așa cum l-am lăsat, nu s-a schimbat nimic
Cristian Popa, jurnalist Euronews: „Asta este, cu siguranță, o imagine greu de descris! Este absolut incredibil cum arată calea ferată în momentul de față. 1,7 metri de spațiu gol, sub șină. Și vedem că întreaga zonă a fost măturată, șina este suspendată. Și vorbim de o greutate uriașă, care, în momentul de față, este fier vechi...și piatră”.
Astfel, șansele ca trenul să circule în zonă în viitorul apropiat sunt zero.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: „Am fost aici prima dată, la câteva zile după producerea inundațiilor, iar imaginea este fix aceeași. Semn că nu s-a intervenit absolut deloc în tot acest timp. Până și bolovanii din spate, care au venit aduși de apă, au rămas în același loc. Absolut nimic nu este schimbat. Întrebarea este cât timp va rămâne peisajul acesta și cât timp oamenii vor fi privați de acest tren care îi ducea spre Galați sau spre Bârlad”.
Linia Galați - Bârlad are în total 109 kilometri și peste 20 de stații. Mii de oameni făceau naveta zilnic cu trenul pe acest traseu. Acum, doar aproximativ 40 de kilometri mai pot fi folosiți pe calea ferată.
Cristian Popa, jurnalist Euronews: „Am ajuns în halta Chirăftei! Este capătul de drum al trenului. Undeva în spatele trenului vedem indicatorul care ne arată că de aici încolo trenul nu mai trece. Chirăftei - Galați, aproape 30 de kilometri, în care șina a mai fost reparată un pic în așa fel încât să mai meargă trenul. Distanța cealaltă, de aproape 70 de kilometri, nu mai este acoperită”.
Mihai Crăciun, specialist în domeniul feroviar: „Vedem un scenariu care s-a mai repetat de vreo 30 de ani încoace. Nu este prima dată când o linie este afectată de inundații și după aia cade aproape în uitare. Ne amintim de Vâlcele - Râmnicu Vâlcea care stă de 30 de ani închisă în urma unui scenariu similar”.
Timp de două luni oamenii au mers pe bucăți. Cu trenul cât s-a putut, apoi fiecare după posibilități.
Discuție reporter - mecanic tren:
„Și trenul? Aveți speranță că o să treacă până la Bârlad cum mergea până acum?
Nu știm.
Câți oameni sunt privați de tren pe segmentul Chirăftei-Bârlad?
Cam vreo două mii de călători!
Pe zi?
Pe toate traseele de dimineață până seara.
Și acum, oamenii ăștia cu ce vin?
S-au mai dus oamenii la maxi-taxi, la ocazii, mai au mașini personale”.
Din ruta veche, trenul mai merge acum doar între localitățile Chirăftei și Galați.
Discuție reporter – călători:
„Partea a sta a fost ruperea de nor.
Nu de nor! A dat drumul la un baraj.
Pe aici pe la noi niciodată nu venea apa, a fost așa peste stradă. Am zis că intră apa la oameni în casă, care stă pe vale.
Ați mai văzut așa vreodată apă așa mare?
A mai fost în 2013, dar n-a rupt barajul. Aici la noi era soare și când am văzut că vine chineja, Doamne!
Noroc că am trecut podul!
Îmi zice un cetățean „hai, treci mai repede, că te ia apa”. Cum să mă ia apa la ce soare e? Și când mă uit, venea și cu animale, pești, cum o rupt barajul.
Dacă vreți să mergeți spre Bârlad?
Este maxi-taxi, dar cu bagaje, nu.
Este important trenul pentru oamenii din zonă?
Da, este important. Sunt copiii care fac naveta, vedeți, de la Galați încoace, trenul e plin până la Chirăftei”.
Sincron Ștefan Roșeanu, președinte Autoritatea pentru Reformă Feroviară: „Situația aceasta de urgență pe care am avut-o pe Galați - Bârlad nu am mai avut-o până acum, din fericire, de la începutul anului. Această decizie de a înlocui trenul cu autobuze fusese luată din perspectiva marilor șantiere pe care le avem în România, nu fusese gândită din perspectivă de situație de urgență”.
Doar că urgențele nu țin cont de planuri. Astfel, autoritățile spun că va fi nevoie de schimbarea legii pentru ca în astfel de situații să se rezolve mai repede problema transportului. Iar schimbarea legii durează.
Ștefan Roșeanu, președinte Autoritatea pentru Reformă Feroviară: „Până la schimbare, optimist durează undeva la trei luni de zile. Este o schimbare la nivel de Ordonanță de Urgență, ceea ce înseamnă, pe lângă o analiză a textului în interiorul ministerului, o perioadă în transparență decizională, înseamnă analiză împreună cu celelalte ministere de resort: Ministerul Justiției, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanțelor. Verificare din punct de vedere al interferenței cu restul pieței de către Consiliul Concurenței. Și abia după ce tot acest pachet de avize, de verificări, este făcut pe textul legislativ, el poate să intre în faza de aprobare de către Guvern”.
Și doar așa timpul de așteptare de la apariția unei urgențe până la înlocuirea trenului cu un autobuz, acolo unde este nevoie, ar putea să scadă de la două-trei luni la două săptămâni.
Mihai Crăciun, specialist în domeniul feroviar: „Faptul că situațiile de urgență nu sunt cuprinse în managementul uzual al companiei de cale ferată este dovada unui management foarte, foarte slab, care nu gândește și care nu are ca scop gestiunea căii ferate. Că asta se și vede. Managementul Căii Ferate are orice alt scop, mai puțin ca trenurile să fie în funcțiune și transportul să funcționeze. Totul este privit ca o fatalitate, că locomotivele se strică, că linia se strică, și atunci se încearcă repede o cârpeală. Asta este marea problemă. Dacă managementul ar fi unul performant, care s-ar gândi la ținerea în funcțiune a căii ferate, atunci lucrurile s-ar vedea și toate lucrurile astea ar fi organizate”.
Abia la începutul acestei luni, la peste șapte săptămâni de la inundații, au fost introduse autobuze care preiau călătorii care au nevoie să ajungă de la Chirăftei la Bârlad. Traseul cu trenul între Galați și Bârlad se face în continuare pe o rută ocolitoare. Deocamdată oficialii spun că sunt în faza de licitație pentru refacerea liniei de cale ferată distrusă de inundații. Pagubele sunt estimate la peste 10 milioane de lei.
Reporter: Cristian Popa
Imagine: Paul Melinte
Editor montaj: Cosmin Buță
Editor coordonator: Amalia Dascălu
