În ziua în care a fost buluc de politicieni și autorități la inaugurarea primului tren electric cumpărat de România în ultimii 34 de ani, am primit și confirmarea lor că ”România pierde trenul”.
Întrebați de reporterul Euronews Cristian Popa despre toate problemele pe care le-am identificat în zecile de ore de filmare pentru campania Euronews ”România pierde trenul”, de la șeful CFR Călători, până la ministrul Transporturilor și premierul Marcel Ciolacu, toți recunosc că aceste probleme sunt reale și că sistemul feroviar mai are mult până să fie ceea ce trebuie.
O viteză medie de puțin peste 40 de kilometri pe oră la trenurile de călători, restricții atât de multe că nu le mai știe nimeni numărul, vagoane suficient de vechi că mai degrabă le-ar fi locul într-un muzeu feroviar, șine care abia se mai țin în șuruburi.
Toate sunt probleme pe care le-am văzut în deplasările din campania ”România pierde trenul”. Într-o zi în care oficialii se pregăteau doar pentru declarații triumfaliste, am cerut explicații.
”Păi, a pierdut trenul și pe infrastructură că nu s-a modernizat, a pierdut trenul și pe material rulant, că nu s-a achiziționat, după cum bine știți ăsta e primul tren electric după 34 de ani, și ca diesel a mai venit în 2003 săgeata albastră. S-a pierdut trenul, s-au pierdut trenurile. S-au pierdut și pe infrastructură, și pe marfă”, a declarat Traian Preoteasa, director general CFR Călători.
Șeful CFR Călători n-a pierdut ocazia să dea vina și pe alții pentru multe dintre problemele de pe calea ferată.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, pare ceva mai optimist, deși recunoaște și el că mare lucru nu s-a făcut până acum.
”România, în momentul ăsta, pe domeniul transporturilor aleargă după tren. Nu știm încă dacă pierde trenul. Noi alergăm să-l prindem. Cert este că în anii trecuți trenul a plecat din gară și acum încercăm să-l prindem din urmă. Nu o luați ca presiune pentru următorul ministru, ci ca o cerință a românilor. Noi am avut prea multe trenuri plecate din gară în acești 30 și ceva de ani pe domeniul acesta, al infrastructurii, fie că vorbim de aia rutieră, fie că vorbim de cea feroviară și atunci ar trebui să le prindem din urmă pe aceste trenuri”, a adăugat Grindeanu.
Dar încă prea puțin față de cât ar fi nevoie. E efectul a zeci de ani de lipsă a investițiilor și, mai ales, de interes din partea celor care ar fi trebuit să salveze un sistem aproape de colaps.
Autoritățile promit, ca de obicei, că va fi mai bine, iar în România rutele pe care vom putea circula pe calea ferată cu mai mult de 120 de kilometri la oră nu vor mai putea fi numărate pe degete.
