Toamna a adus schimbări bruște de temperatură. Difernțele între noapte și zi sunt de 15 și chiar 20 de grade, ceea ce intensifică fenomenul de deșertificare în județul Dolj.
Solurile se usucă și devin nisipoase iar pe unele terenuri nispul este atât de fin încât vântul formează dune. Mulți agricultori sunt nevoiți să aleagă legumicultura la solar.
Terenuri întregi sunt acoperite de dune de nisip specifice unui deșert. Așa arată zonele în care s-a intensificat fenomenul de deșertificare din județul Dolj.
Cu ce probleme se confruntă agricultorii
Agricultorii întâmpină diverse probleme din cauza solurilor nisipoase. Lelia Badea din comuna Bratovoești a muncit din greu anul acesta, însă nu s-a bucurat de rezultate.
”Anul acesta am replantat de trei ori. Și cu toate acestea..Nu s-a făcut. Am investit foarte mulți bani, acest răsad a fost cumpărat pe caserole, 220 de fire pe caserolă și aici e vorba de mii de fire. Mii de fire. La anul nu mai punem, nu avem cu ce”, a declarat Lelia Badea, fermier.
Pe terenurile nisipoase nu mai cresc cereale, iar mulți fermieri s-au orientat către legumicultură la solar, dar și aceasta presupune costuri foarte mari.
Specialiștii de la Oficiul pentru Studii Pedologice și Agrochimice Dolj spun că terenurile care rămân necultivate prezintă cel mai mare pericol pentru extinderea deșertificării. Între Craiova, Calafat și Corabia mai sunt câteva hectare fertile care riscă să fie acoperite de nisipuri.
”Sahara Olteniei nu cuprinde numai Doljul. Doljul este prea puțin pe partea cu Calafatul se duce către Mehedinți, iar aici este mai mult și pleacă către Corabia. Sunt nisipuri care pleacă către Olt. După câte se vede ponderea este de a prelua nisipul faliile de cernoziom, ceea ce nu este dorit”, a declarat Ion Popa director OSPA Dolj.
”Acum este o perioadă când ziua este cald, noaptea este frig, schimbările bruște de temperatură pot afecta negative stabilitatea și calitatea solului, iar aceste schimbări bruște de temperature cu timpul o să ducă la eroziunea solului”, a adăugat Claudia Dunăreanu, director adjunct la stațiunea de cercetare Șiminic.
Pedologii susțin însă că pentru a stopa fenomenul de deșertificare este nevoie de împăduriri. Zona deșertificată se întinde pe circa 100.000 de hectare, iar conform datelor de la Ministerul Mediului, anual nisipurile se extind și distrug și se pierd circa 1.000 de hectare fertile
