Atunci când vorbim despre deșertificare, suntem tentați să credem că România nu este într-o zonă de risc. În realitate, efectele deșertificării sunt tot mai prezente, în special în zona de sud, iar fenomenul este considerat de către specialiști una dintre cele mai mari amenințări de mediu la nivel global.
Datele institutelor internaționale și ONU ne arată că România chiar se află într-o zonă de risc pentru acest fenomen.
Deșertificarea în România și fenomenul nisipurilor zburătoare
În anul 2010, ONU a descris deșertificarea drept cea mai mare provocare de mediu a erei noastre. 25% din suprafața locuibilă a Planetei a fost până acum afectată de acest fenomen, iar procentul crește de la an la an. Cea mai afectată țară este China, unde suprafața ocupată de deșert a crescut la 30%.
Fenomenul este foarte puternic și în Africa, dar sunt unele țări afectate foarte mult de acest fenomen. De exemplu, Mali. În fiecare an, deșertul Sahara se extinde cu 47 de kilometri înspre sud, unde sunt multe țări și o populație foarte mare.
În România sunt necesare măsuri urgente pentru diminuarea fenomenului.
Mihai Enescu, doctor inginer în silvicultură: "Semnalele sunt foarte puternice și nu sunt de ieri, de azi. La sud de Oltenia, vorbim de sute de ani de această problemă de aridizare către deșertificare. Încă nu suntem ca în Sahara sau Gobi, dar problemele sunt semnificative.
Ar mai fi soluri nisipoase și la intersecția județelor Brăila cu Galați, sunt mai multe zone la nivel național. Dar problemele cele mai mari sunt undeva la 30 de km sud de Craiova, adică soluri nisipoase, nisipuri zburătoare, care generează numai probleme.
Sunt anumiți factori, este o evoluție istorică, dar m-aș referi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii zeci de ani, în mod special după Revoluție, când foarte multe din acele păduri au dispărut, au fost tăiate imediat după aplicarea primelor legi ale împroprietăririlor. Dar episoade de defrișări, în adevăratul sens al cuvântului, în sensul că am tăiat pădurea și am extins suprafața agricolă, s-au întâmplat și în anii 60 ai secolului trecut."
Cum combatem deșertificarea
Mihai Enescu, doctor inginer în silvicultură: "În prezent, constatăm mai multe inițiative de împăduriri, începând cu 2006, în zona respectivă. În ultimii 20 de ani, au fost înființate 3.500 de hectare de păduri, menite să fixeze aceste soluri, aceste nisipuri zburătoare. Efectele se văd rapid, în special puieții de salcâm cresc foarte repede, în doi-trei ani generează un microclimat, stabilizează aceste nisipuri și generează o serie de beneficii pentru comunitățile locale.
În zona respectivă, provocarea este dată de fragmentarea terenurilor, dar există și exemple de bune practici în localitățile Mârșani, Daneț, Apele Vii, de exemplu, în care, încă de acum 20 de ani, există asociații de proprietari de terenuri degradate, care au accesat fonduri și au împădurit undeva la 3.500 de hectare în zona respectivă.
Vor fi alte runde semnificative de împăduriri și prin finanțări PNRR, cunosc deja acțiuni care se întâmplă deja din noiembrie 2023. Garantat, în următoarele sezoane de împădurire, vor fi suprafețe de ordinul sutelor sau miilor de hectare împădurite.
Statistica oficială comunicată de ANM arată că nisipurile avansează cu până la 1.000 de hectare pe an. E o măsurătoare concretă, care ar trebui să riice multe semne de întrebare și de alarmă. Vara, în iulie-august, sunt temperaturi incredibile acolo, foarte puține culturi agricole mai pot face față, foarte puține specii forestiere mai pot face față. Dar vestea bună este că există soluții. Silvicultării, agronomii, împreună, avem soluții. Trebuie doar implemnetate. Trebuie conștientizată cât mai mult populația, educată și să i se prezinte câștigurile acestor culturi forestiere, în mod special.
De la an la an, statistica spune că nisipurile se extind. E suficient să meargă în zonă oricine nu a conștientizat această problemă. Dacă ar merge într-o zi cu vânturi puternice, poate ar constata că nisipurile migrează de ordinul sutelor de metri. Vedem și că, destul de des, nisipul din Sahara ajunge și în România. Dacă ar fi un vânt dominant care să ne aducă nisipul din Craiova, sigur îl vom vedea și în București. Deci fenome nul se extinde cu o rapiditate incredibilă.
Principalele soluții ar fi aceste scuturi verzi, aceste plantații de salcâm și alte specii, care să fixeze aceste nisipuri, să le țină pe loc, ba mai mult, să valorific aceste terenuri. Vorbim de o suprafață, în zona Olteniei, de 250.000 de hectare, în județul Dolj, unde sudul este cel mai afectat."
Sahara Olteniei, în sudul județului Dolj
Sudul județului Dolj a fost numit "Sahara Olteniei". În acea zonă, în perioada 1960-1970, acolo au fost cultivate peste 60 de specii de plante, iar pomii și vița-de-vie au servit la acea vreme ca perdele de protecție în calea dunelor de nisip.
Autoritățile au spus că, imediat după Revoluție, s-a distrus sistemul de irigații și zona s-a transformat imediat.
- În fiecare an, lumea pierde un milion de kilometri pătrați de terenuri productive din cauza furtunilor de nisip și praf, a avertizat organismul ONU însărcinat cu combaterea deșertificării.
- Furtunile de nisip și de praf reprezintă o problemă subapreciată, a cărei frecvență a crescut "dramatic" din cauza activității umane în unele părți ale lumii.
- Se estimează că, în prezent, 2 miliarde de tone de nisip și praf intră în atmosferă în fiecare an, o greutate similară cu 350 de piramide din Giza.
Cunoscute sub mai multe denumiri locale, cum ar fi sirocco, haboob, praf galben sau harmattan, aceste furtuni se formează în zonele aride și subumede de latitudine joasă, unde vegetația este rară sau absentă.
Deși furtunile de nisip reprezintă un fenomen natural obișnuit, problema este exacerbată de activitatea umană. Defrișările, pășunatul excesiv și utilizarea excesivă a apei determină extinderea deșerturilor, ceea ce crește probabilitatea apariției acestor furtuni. Ele dăunează culturilor, afectează efectivele de animale și distrug stratul superior al solului. Acolo unde depozitează materialele pe care le transportă, ele reprezintă o amenințare pentru cei cu probleme de sănătate, cum ar fi bolile respiratorii - în special atunci când se combină cu poluarea industrială locală.