2024 a fost mai mult ca orice un an al alegerilor. Aproape jumătate din populația planetei a fost chemată la urne, așa că pe bună dreptate a fost numit anul super-electoral. Au fost răsturnări de situații, au căzut guverne, s-au înregistrat premiere și a fost puternic vizibilă influența Rusiei în procesele electorale.
Alegeri SUA 2024: Donald Trump câștigă în fața Kamalei Harris
Cele mai urmărite dintre scrutine au fost alegerile prezidențialele din SUA, care au avut loc pe 5 noiembrie. Și asta, pentru că de cel care se instalează la Casa Albă în ianuarie 2025 depind decizii importante pentru întreaga lume: relația cu Rusia, China și aliații din Europa. Și nu în ultimul rând, ajutorul pentru Ucraina.
Inițial părea clar că americanii aveau de ales între democratul Joe Biden, care își dorea un al doilea mandat și republicanul Donald Trump, care voia revenirea la Casa Albă. Însă jocul electoral a devenit extrem de emoțional după o încercare de asasinat asupra lui Trump, care a avut loc în timpul unui miting din Pennsylvania, pe 13 iulie.
Republicanul a urcat în sondaje, iar o dezbatere cu Biden, pe 27 iunie, i-a dat și mai mult avânt. Președintele în funcție a avut o prestație dezastruoasă și la nici o lună după, pe 21 iulie a decis să îi cedeze vicepreședintei Kamala Harris locul în cursa prezidențială.
Joe Biden: „Avem nevoie să îl învingeți pe Donald Trump și să îi alegeți pe Kamala și pe Tim președinte și vicepreședinte ai SUA.”
Intrarea în cursă a Kamalei Harris le-a dat speranțe democraților și pe parcursul campaniei sondajele de opinie i-au creditat pe democrată și pe republican cu procente foarte apropiate. Rezultatul final a fost însă în favoarea lui Donald Trump, care a devenit primul președinte american ales, chiar dacă este condamnat penal și implicat în procese.
Donald Trump: „Acum este clar că am obținut cea mai incredibilă realizare politică. Uitați-vă ce s-a întâmplat. Este o nebunie?”
Alegeri Moldova 2024: Maia Sandu, realesă pentru a continua drumul pro-european
Cu doar două zile înaintea alegerilor din SUA, moldovenii și-au desemnat președintele. Maia Sandu a câștigat un al doilea mandat, cu 55,4% din voruri în fața candidatului prorus Alexandr Stoianoglo.
Maia Sandu: „Moldova, ești învingătoare. Azi, dragi moldoveni, ați oferit o lecție de democrație, demnă de a fi scrisă în manualele de istorie. Azi, voi ați salvat Moldova.”
Miza alegerilor - dominate de o influență fără precedent a Rusiei, potrivit autorităților de la Chișinău - a fost de fapt direcția țării. Victoria președintelui proeuropean, Maia Sandu, și validarea unui referendum în care moldovenii au votat pentru integrarea în Uniunea Europeană au fost salutate de toți partenerii occidentali.
Alegeri Georgia 2024: Partidul considerat apropiat de Kremlin câștigă
Georgienii în schimb nu au reușit să iasă din sfera de influență a Rusiei. În urma scrutinului parlamentar din 26 octombrie, partidul aflat la guvernare din 2012 și-a păstrat puterea. Cu toate că opoziția și Uniunea Europeană au acuzat că alegerile au fost fraudate, partidul Visul Georgian a fost declarat învingător de către Comisia Electorală Centrală. Iar rezultatele au rămas neschimbate și după o contestație la Curtea Constituțională.
Georgienii au refuzat să cedeze însă protestele în care au cerut păstrarea drumului european au fost întâmpinate cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă și s-au făcut sute de arestări.
Alegeri Rusia 2024: Putin, încă 6 ani președinte
Rusia, acuzată că s-a aflat în spatele ingerințelor electorale, atât în Georgia cât și în Republica Moldova, i-a asigurat continuitatea lui Vladimir Putin la Kremlin tot prin alegeri. Acesta a primit în martie un al cincilea mandat, după ce 87% dintre votanți l-au creditat pentru încă 6 ani în fruntea țării.
Și Ucraina ar fi trebuit să aibă alegeri prezidențiale în martie, însă Volodimir Zelenski a rămas în funcție, pentru că în țara aflată în război este în vigoare legea marțială.
Alegeri Marea Britanie 2024: Conservatorii pierd puterea după 14 ani
În octombrie, pe 27, bulgarii au fost chemați la urne pentru a șaptea oară în ultimii trei ani și jumătate. În urma alegerilor legislative, partidul GERB, de orientare conservatoare s-a clasat pe primul loc, însă fără posibilitatea de a guverna. Cu un parlament extrem de fragmentat, în care au intrat 9 partide, șansele de formare a unei coaliții care să dea un executiv stabil au rămas foarte slabe.
Dacă în Bulgaria au ieșit învingători conservatorii, în Marea Britanie ei au suferit cea mai mare înfrângere din istorie și au pierdut guvernarea după 14 ani. În urma alegerile parlamentare, Partidul Laburist a preluat puterea, iar liderul formațiunii de centru-stânga, Keir Starmer, a devenit premier.
Alegeri anticipte în Franța, după ce Macron dizolvat Parlamentul
Și Franța a trecut prin alegeri anticipate după ce scorul foarte prost al partidului lui Emmanuel Macron, Renaissance, la europarlamentare l-a determinat pe acesta să dizolve Parlamentul. Alianţa de stânga a câștigat scrutinul al cărui al doilea tur a avut loc pe 7 iulie. A fost urmată de coaliția lui Macron, iar pe locul trei s-a clasat partidul de extrema dreaptă Adunarea Națională, al lui Marine Le Pen.
Guvernul minoritar rezultat după îndelungi negocieri a picat după doar trei luni, în urma unei serii de moțiuni de cenzură depuse în Parlament de socialiști și naționaliști.
Pe fondul creșterii mișcării populiste în Europa, în Austria a câștigat alegerile din 29 septembrie Partidul Libertății, de extrema dreaptă. Însă toate celelalte formațiuni politice au refuzat să intre la guvernare cu acesta și i-au reproșat orientarea pro-Moscova. Cancelarul Karl Nehammer, al cărui partid s-a clasat pe locul doi, a primit în octombrie mandatul de a forma un nou guvern.
Germania, alegeri anticipate în 2025
Nici în Germania viața politică nu a fost calmă. Țara se va confrunta cu alegeri anticipate în februarie, după ce coaliția de guvernare s-a destrămat în noiembrie. Neînțelegerile legate de bugetul pe 2025 l-au determinat pe cancelarul Olaf Scholz să îl demită pe ministrul de Finanțe, care era și liderul uneia dintre formațiunile din coaliție. Demiterea a fost urmată de plecarea a încă trei miniștri și remanierea guvernului.
