Așa cum era anticipat, Guvernul francez a picat, în urma unei moțiuni de cenzură. Guvernul fusese dizolvat, în Adunarea Națională a Franței, în urmă cu șase luni, după care au urmat alegeri anticipate, iar acest guvern, condus de Michel Barnier, era unul minoritar.
Moțiunea de cenzură a fost depusă mai întâi de partidele de stânga, iar ulterior și de Reuniunea Națională, care este de extremă dreapta. Ea a fost adoptată cu 331 de voturi pentru și 289 împotrivă. Este pentru prima dată după 1962 când se întâmplă așa ceva în Franța. Votul și discuțiile au durat trei ore și jumătate.
Președintele Emmanuel Macron îşi asumă dizolvarea Adunării Naţionale
Preşedintele francez Emmanuel Macron a admis joi că decizia sa de a dizolva Adunarea Naţională în iunie, care a aruncat Franţa într-o criză politică, „nu a fost înţeleasă", dar a dat asigurări că şi va duce mandatul la final şi a acuzat opoziţia că "creează dezordine", relatează AFP.
La o zi după moţiunea de cenzură istorică prin care a fost demis guvernul premierului Michel Barnier, preşedintele francez a promis, într-un discurs televizat, că va numi „în zilele următoare" un prim-ministru pentru un „guvern de interes general".
Revenind la punctul de plecare a crizei, dizolvarea surpriză a Adunării Naţionale în iunie, preşedintele francez a apreciat că decizia sa nu a fost înţeleasă.
„Mulţi m-au învinuit pentru această decizie şi ştiu, mulţi continuă să-mi reproşeze. Este un fapt şi este responsabilitatea mea", a spus preşedintele Macron, înainte de a-şi apăra metoda şi de a-i critica pe deputaţii de stânga şi extremă dreapta care au votat miercuri moţiunea împotriva guvernului Barnier.
Într-o acuzaţie virulentă, Emmanuel Macron i-a acuzat că s-au unit într-un „front antirepublican".
„De ce aceşti parlamentari au procedat aşa? Ei nu se gândesc la voi, la capetele voastre, la proiectele voastre, se gândesc doar la un singur lucru, alegerile prezidenţiale, să se pregătească, să se grăbească şi aceasta cu cinism şi un anumit sentiment de haos", a afirmat el.
Deputaţii francezi au votat miercuri pentru demiterea guvernului minoritar aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franţa din 1962 şi sporind incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene.
După trei ore şi jumătate de dezbateri aprinse într-o sală arhiplină asupra unei moţiuni de cenzură susţinută de parlamentari ai opoziţiei de stânga şi de extremă dreapta, 331 din cei 577 de deputaţi din Adunarea Naţională - camera inferioară a parlamentului francez - şi-au retras sprijinul pentru premierul Michel Barnier.
Stânga radicală asigură că se va opune oricărui premier ce nu provine din rândurile stângii
Lidera deputaţilor partidului stângii radicale franceze La France insoumise (LFI, Franţa nesupusă), Mathilde Panot, a atenţionat joi că formaţiunea sa va "cenzura" "bineînţeles" în parlament orice premier care nu va proveni din alianţa de stânga, relatează AFP.
Acest vot de cenzură i se va aplica şi lui Bernard Cazeneuve, politician de centru-stânga menţionat frecvent ca potenţial viitor premier, dar care nu face parte din Noul Front Popular (NFP), ce reuneşte ecologişti, socialişti, comunişti şi stânga radicală, a insistat Panot.
Avertismentul ei vine după ce miercuri deputaţii francezi au votat pentru demiterea guvernului minoritar condus de Michel Barnier, aflat la putere de doar trei luni, fiind prima dată când acest lucru se întâmplă în Franţa din 1962 şi sporind incertitudinea politică şi economică într-o ţară pivot a Uniunii Europene.
Înfrângerea sa de miercuri, care era aşteptată, a venit după ce alianţa de stânga NFP şi Adunarea Naţională (RN) a lui Marine Le Pen au depus moţiuni de cenzură împotriva sa. Prima moţiune votată de parlamentari - şi cea care a dus la căderea guvernului - a venit din partea alianţei de stânga. Aceasta a trecut cu sprijinul partidului lui Le Pen.
Barnier urma să-şi prezinte demisia în cursul dimineţii de joi, iar joi seara este aşteptat un discurs al preşedintelui Emmanuel Macron.
Franţa, a doua economie ca mărime din zona euro, se confruntă cu un deficit bugetar uriaş care afectează acţiunile şi obligaţiunile franceze şi creşte costurile de împrumut. Ţara cheltuieşte 60 de miliarde de euro pe an pentru plata dobânzilor la datoria sa, ceea ce este mai mult decât cheltuieşte pentru apărare sau pentru învăţământul superior, după cum a spus Barnier în intervenţia pe care a avut-o înainte de vot.
După prăbuşirea guvernului german luna trecută, doi dintre principalii actori ai Europei ar putea ajunge acum la un impas politic din cauza crizelor interne, comentează miercuri dpa.
Guvernul din Franța a picat
Președintele Emmanuel Macron a făcut apel la „responsabilitate”, cu o zi înainte, însă totul a fost în zadar, pentru că se știa că nu există voturi suficiente pentru ca acest executiv să rămână în funcție.
Ceea ce a nemulțumit foarte mult a fost faptul că premierul Michel Barnier a adoptat un buget de austeritate, dar fără susținerea Adunării Naționale. El a invocat articolul 49 din Constituție, care permite guvernului să-și angajeze răspunderea în Adunarea Națională, fără votul parlamentarilor. Și a făcut-o în ceea ce privește proiectul bugetului securității sociale pentru 2025.
- Deficitul public al Franței pentru 2024 este estimat la 6,1% din PIB. În toamna lui 2023, estimările erau de 4,4%.
Astfel, Barnier (73 de ani) a avut un mandat de doar două luni și 29 de zile, adică 91 de zile, în timp ce guvernul său, doar 74 de zile. A fost cel mai scurt mandat din a V-a Republică franceză. El fusese numit premier pe 5 septembrie, iar miniștrii din cabinetul său au fost puși în funcție pe 21 septembrie.
Conform constituției, Macron nu poate convoca noi alegeri legislative până în iulie anul viitor. Prin urmare, orice nou guvern ar trebui să implice mai multe partide.
