Kamala Harris sau Donald Trump? Americanii sunt chemați la urne pentru a vota președintele pentru următorii patru ani. Sunt alegerile prezidențiale cele mai urmărite și mediatizate la nivel mondial, cu impact în întreaga lume. Bătălia electorală va fi extrem de strânsă, iar sondajele dinaintea alegerilor arătau diferențe foarte mici între cei doi competitori.
Pe scurt:
- Preşedintele SUA este ales o dată la 4 ani, pentru maximum două mandate, consecutive sau nu.
- Kamala Harris (democrată) și Donald Trump (republican) sunt principalii candidați la alegerile SUA 2024.
- Sondajele înaintea alegerilor prezidențiale din SUA arată o cursă umăr la umăr, deși cele mai recente estimări o plasează pe candidata democrată cu un ușor avans în fața fostului președinte.
- Alegătorii nu votează direct președintele, ci electorii din statul în care respectivul cetățean este rezident. Desemnarea președintelui se face pe baza unui proces cunoscut sub numele de Colegiu Electoral. Citiți mai multe: Cum funcționează sistemul electoral american.
- Când știm rezultatele și cum se numără voturile.
Secții de vot deschise în New York și alte șapte state
Secțiile de vot s-au deschis în alte opt state: Connecticut, Indiana, Kentucky, Maine, New Hampshire, New Jersey, New York și Virginia.
Dintre acestea, cel mai mare număr de electori îl are New York - 28.
Unele secții s-au deschis deja și în statele Indiana, Kentucky și Maine.
Primele secții de votare s-au deschis în statul Vermont
Primele secții de votare s-au deschis, pe Coasta de Est a Statelui Unite ale Americii. Mai exact, în statul Vermont au început să se deschidă unele secții de votare la ora locală 5 dimineață.
Începând cu ora locală 6:00 (13:00 ora României), se vor deschide secțiile din Connecticut, Indiana, Kentucky, Maine, New Hampshire, New Jersey, New York și Virginia.
Ultimele mitinguri înainte de ziua alegerilor. Unde au mers Harris și Trump
Cu câteva ore înainte de startul alegerilor, Kamala Harris și Donald Trump au făcut un tur de forță și au participat la ultimele mitinguri electorale din campanie. Trump a preferat să-și încheie campania în statul Michigan, iar Kamala Harris, însoțită de starurile Katy Perry și Lady Gaga, a organizat ultimul miting în Pennsylvania.
Pe perioada mitingurilor, cei doi candidați au făcut ultimele promisiuni, dar și încercări de a-i convinge pe alegători să-i susțină în bătălia finală. Ambii au vorbit despre o etapă nouă pentru SUA. Donald Trump i-a îndemnat pe susținătorii să nu accepte ceea ce a numit el „incompetența și decăderea”. Candidatul republican a fost însoțit la mitingul din Pennsylvania de o fostă jurnalistă de la postul TV Fox News.
Kamala Harris le-a vorbit susținătorilor despre un nou start și a promis că va fi președintele tuturor americanilor, indiferent de cum vor vota. La ultimele sale mitinguri electorale, Kamala Harris a fost însoțită de cântărețele Katy Perry și Lady Gaga.
Primele voturi: Kamala Harris și Donald Trump, la egalitate
Primele voturi în alegerile prezidențiale din Statele Unite au fost deja înregistrate în statul New Hampshire. Kamala Harris și Donald Trump sunt momentan la egalitate cu 3 voturi la 3.
Dixville Notch este o mică localitate din statul New Hampshire. La prima secție de votare deschisă sunt înregistrați doar 6 alegători. Trei dintre ei au votat deja cu Harris, iar trei cu Trump. Satul cu 12 locuitori este cunoscut pentru tradiția sa de a vota și de a anunța rezultatele imediat după miezul nopții. Obiceiul a fost introdus în 1960 de către un localnic.
Cine sunt principalii candidați la alegerile prezidențiale SUA din 2024
Fostul președinte Donald Trump candidează din partea republicanilor împotriva candidatei democraților, vicepreședinta Kamala Harris. Trump urmărește un nou mandat, după cel din perioada 2017-2021 și în condițiile în care a pierdut alegerile din noiembrie 2020, în fața lui Joe Biden. De cealaltă parte, Harris a obținut nominalizarea după ce actualul președinte american a renunțat să mai candideze pentru un nou mandat.
Kamala Harris
Kamala Harris ar putea deveni prima femeie de culoare care ajunge președintele Statelor Unite ale Americii. Provine din clasa de mijloc, dar a făcut o carieră remarcabilă în justiție și apoi, în politică. Carismatică și fermă pe poziții, Harris a reușit să urce în sondaje chiar dacă a intrat în cursa pentru Casa Albă cu doar câteva luni înainte de scrutin.
Kamala Harris s-a născut în Oakland, California. Mama ei este indiancă, iar tatăl, un emigrant din Jamaica. A studiat dreptul la Universitatea Hastings și a fost prima femeie de culoare numită procuror general al Statelor Unite. Kamala Harris s-a poziționat întotdeauna ca o apărătoare a valorilor și libertăților. În timpul campaniei electorale, Kamala Harris a vizitat granița dintre Statele Unite și Mexic, acolo unde situația este extrem de complicată.
Cât privește politica externă, Kamala Harris a fost o susținătoare a Ucrainei. În septembrie, pe când deținea funcția de vicepreședinte al SUA, Kamala Harris s-a întâlnit cu Volodimir Zelenski, la Casa Albă.
Spre deosebire de Donald Trump, Kamala Harris l-a criticat pe Vladimir Putin războiul declanșat în Ucraina. În plină campanie electorală, liderul de la Kremlin a lăudat-o în public pe Harris și pe liderul democraților Joe Biden. O declarație care nu a avut neapărat intenții bune, au observat unii analiști. Considerată o politiciană carismatică, Harris a arătat că poate pune piciorul în prag, atunci când e nevoie. În timpul unui discurs, a fost întreruptă de un grup de protestatari care cereau încheierea războiului din Fâșia Gaza.
Kamala Harris a fost nominalizată candidata democraților la Casa Albă în luna august, după ce Joe Biden a decis să se retragă din cursă.
Donald Trump
Donald Trump a fost al 47-lea președinte al SUA și este primul miliardar care a ajuns președintele Americii în urmă cu opt ani. Acum, el încearcă o revenire la Casa Albă. Când și-a anunțat candidatura la alegerile SUA dn 2016, Trump era cunoscut publicului și datorită celebrului show „Ucenicul” (The Apprentice). Are studii economice și a moștenit un imperiu imobiliar de la tatăl său. Este căsătorit cu fostul fotomodel de origine slovenă Melania, cu care are un fiu. Trump mai are alți patru copii din mariajele anterioare.
În 2016, a câștigat cursa prezidențuială în fața democratei Hillary Clinton, în ciuda acuzațiilor de hărțuire sexuală și a scandalurilor legate de imixtiunea Rusiei în alegeri, în favoarea sa. Analiștii spun că l-au ajutat discursul populist, anti-imigrație și specularea nemulțumirilor electoratului alb, cu studii medii care s-a simțit abandonat de elita partidului democrat.
A numit la Curtea Supremă judecători conservatori care au răstrunat o decizie istorică, veche de 50 de ani, ce garanta dreptul femeilor la avort.
A retras Statele Unite din tratatul de la Paris privind combaterea schimbărilor climatice și a fost primul președinte american care s-a întâlnit cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un, fără a reuși să obțină vreo concesie în privința programului de înarmare nucleară.
A stârnit o serie de controverse în timpul pandemiei, punând sub semnul întrebării măsurile experților în domeniul sănătății. A ajuns să fie primul președinte care a fost supus de două ori procedurii parlamentare de demitere.
Mandatul său a culminat cu refuzul de a recunoaște înfrângerea în alegerile din 2020, în fața lui Joe Biden, pe motiv că au fost fraudate. A urmat cea mai neagră zi din istoria democrației americane a ultimilor decenii: asaltul asupra Capitoliului. Azi, acuzat de procurori pentru instigare la revoltă și tentativă de răsturnare a rezulatului alegerilor, Trump spune că transferul de putere a fost „patriotic”.
După plecarea de la Casa Albă, Trump a fost găsit vinovat de falsificarea registrelor contabile pentru a ascunde plata către o starletă de filme porno, cu care ar fi avut o aventură înaintea alegerilor din 2016. În pofida numeroaselor dosare penale, Trump a rămas liderul incontesabil al mișcării republicane. Discursul său radical, inflația și slăbiciunile administrației Biden au contribuit la menținerea nucleului dur al electoratului său tradițional.
Cine sunt partenerii de cursă ai celor doi candidați
Pe lângă președintele SUA, americanii vor alege și vicepreședintele care va sta alături de șeful statul pentru următorii patru ani. Cei doi candidați au ales cine vor fi partenerii în cursa pentru Casa Albă: Kamala Harris l-a ales pe Tim Walz, Minnesota, în vreme ce Donald Trump l-a ales pe senatorul J.D. Vance.
Tim Walz
Guvernatorul din Mionnesota este implicat activ în actuala luptă electorală. Mai întâi a promovat candidatura lui Joe Biden, iar ulterior a făcut campanie pentru Kamala Harris.
În 2006, a devenit congresmen pentru prima dată, după ce a candidat într-o circumscripție considerată mai degrabă republicană decât democrată. Doisprezece ani mai târziu, a renunțat la funcția de legislator și a devit guvernator în Minnesota.
După doi ani în noua funcție, s-a confruntat cu proteste violente provocate de moartea lui George Floyd, un cetățean de culoare. Guvernatorul Walz a reușit să mobilizeze Garda Națională și a pus capăt revoltelor, dar a atras mai multe critici din partea oponenților politici. A fost criticat, de asemenea, și pentru felul în care a gestionat pandemia de COVID 19.
Tim Walz este însă apreciat pentru că reușește să promoveze o serie de politici progresiste în Minnesota, cum ar fi mesele gratuite în școli, protecția dreptului la avort, dar și restricționarea armelor de foc.
J.D. Vance
Vance a devenit, după alegerile din 2022, primul senator de Ohio fără niciun fel de experienţă politică anterioară de la astronautul John Glenn în anul 1974, ales similar senator al acestui stat american fără să aibă expertiză sau activitate depuse în politică.
La doi ani după absolvirea liceului, s-a înscris în serviciul militar al US Marine Corps, fiind dislocat la sfârşitul anului 2005, pentru o durată de şase luni, cu contingentul militar din care făcea parte într-o misiune în Irak. În timpul serviciului militar, până în 2007, a activat şi în calitate de corespondent militar de război. Pentru implicarea sa a fost decorat cu „Marine Corps Good Conduct Medal” , dar şi cu alte distincţii ale corpului puşcaşilor marini şi ale marinei SUA.
În 2016 a pus bazele „Our Ohio Renewal”, organizaţie cu activitate socială pentru ajutorarea celor în nevoie şi pentru rezolvarea problemelor din educaţie, dar acest demers a funcţionat doar timp de doi ani. S-a implicat în afaceri dedicate dezvoltării locurilor de muncă şi oportunităţilor pe teritoriul american.
A cunoscut notorietatea cu volumul publicat „Hillbilly Elegy” (2016), vândut în peste 3 milioane de exemplare până în iulie 2024, potrivit datelor centralizate de cotidianul New York Times, şi adaptat într-o producţie a reţelei Netflix cu regia semnată de Ron Howard.
Cum este ales președintele SUA. Sistemul electoral american, explicat
Sistemul electoral american este diferit de sistemele electorale din Europa. În SUA un candidat poate ajunge președinte chiar dacă obține mai puține voturi totale decât un alt candidat. Mai exact, atunci când alegătorii își completează buletinele de vot, ei nu votează în mod direct președintele Statelor Unite, ci electorii din statul în care respectivul cetățean este rezident. Desemnarea președintelui nu se face pe baza numărului total de voturi (cunoscut și ca votul popular), ci pe baza unui proces cunoscut sub numele de Colegiu Electoral.
Sistemul Colegiului electoral generează de fapt 51 de mini-alegeri - una pentru fiecare dintre cele 50 de state americane, plus capitala, Washington DC.
În 48 dintre state și în DC, candidatul care primește cele mai multe voturi în alegeri primește numărul de electori alocat statului respectiv. Statele au un număr diferit de electori, proporțional cu mărimea lor. De pildă, state mari, precum California, Texas sau Florida au un număr mare de electori – 55, 38 și 29. Dar state mai mici precum Wyoming, Delaware și Alaska au doar 3. Asta înseamnă că unii candidați aleg să se concentreze strategi pe unele state mai mari.
Pentru a complica și mai mult lucrurile, în Maine și Nebraska, state cu 4, respectiv 5 electori, primii doi electori sunt acordați câștigătorului general la nivel de stat, iar restul sunt împărțiți în funcție de rezultatele obținute în districtele din regiune.
Există un total de 538 de electori în întreaga țară, iar un candidat are nevoie de o majoritate absolută de 270 de electori sau mai mulți pentru a deveni președinte.
Asta înseamnă că în practică un candidat poate pierde votul popular, dar poate câștiga alegerile. Așa au stat lucrurile în 2016 de pildă, când Donald Trump a obținut 304 voturi în Colegiul Electoral, dar a primit cu aproape trei milioane de voturi mai puține, la nivelul întregii țări decât rivala sa Hillary Clinton.
Ulterior, electorii merg și își exprimă votul pentru alegerea președintelui. Aceștia votează însă, de cele mai multe ori, în funcție de rezultatul de la nivelul statului. Dacă de pildă candidatul republican obține electorii din Texas, aceștia îl votează mai departe pe candidatul republican. Au existat însă și ocazii în care un elector a mers împotriva voinței poporului - acești electori sunt cunoscuți drept electori necredincioși. Mai multe state au legi în vigoare pentru a preveni acest lucru - în 2016, doi electori necredincioși au dezertat de la Trump, iar cinci au făcut același lucru pentru Clinton.
Câți electori are fiecare stat american
- California - 54 de electori
- Texas - 40 de electori
- Florida - 30 de electori
- New York - 28 de electori
- Illinois - 19 electori
- Pennsylvania - 19 electori
- Ohio - 17 electori
- Georgia - 16 electori
- Carolina de Nord - 16 electori
- Michigan - 15 electori
- New Jersey - 14 electori
- Virginia - 13 electori
- Washington - 12 electori
- Arizona - 11 electori
- Indiana - 11 electori
- Massachusetts - 11 electori
- Tennessee - 11 electori
- Colorado - 10 electori
- Maryland - 10 electori
- Minnesota - 10 electori
- Missouri - 10 electori
- Wisconsin - 10 electori
- Alabama - 9 electori
- Carolina de Sud - 9 electori
- Kentucky - 8 electori
- Louisiana - 8 electori
- Oregon - 8 electori
- Connecticut - 7 electori
- Oklahoma - 7 electori
- Arkansas - 6 electori
- Iowa - 6 electori
- Kansas - 6 electori
- Mississippi - 6 electori
- Nevada - 6 electori
- Utah - 6 electori
- Nebraska - 5 electori
- New Mexico - 5 electori
- Hawaii - 4 electori
- Idaho - 4 electori
- Maine - 4 electori
- Montana - 4 electori
- New Hampshire - 4 electori
- Rhode Island - 4 electori
- West Virginia - 4 electori
- Alaska - 3 electori
- Delaware - 3 electori
- Districtul Columbia - 3 electori
- Dakota de Nord - 3 electori
- Dakota de Sud - 3 electori
- Vermont - 3 electori
- Wyoming - 3 electori
Ce sunt „swing states” și cum pot influența aceste state rezultatele alegerilor SUA 2024
Un „swing state” sau „purple state” („stat violet”), este un stat care, ipotetic, poate fi câștigat de (sau poate „oscila” către) candidatul democrat sau republican – de aici și denumirea alternativă de „stat violet” – între culorile roșu (a republicanilor) și albastru (a democraților). De obicei, aceste state sunt câștigate cu o marjă mică de voturi.
Nu sunt aceleași „swing states” la fiecare scrutin. De exemplu, la alegerile prezidențiale din 2008 (confruntarea dintre Barack Obama și John McCain) am existat 8 swing states: Ohio, Florida, Virginia, Colorado, Nevada, Missouri, Indiana și Carolina de Nord. La alegerile prezidențiale din 2020 (confruntarea dintre Joe Biden și Donald Trump) am avut 7 swing states: Arizona, Georgia, Nevada, Carolina de Nord, Michigan, Pennsylvania și Wisconsin. Voturile din aceste state au decis rezultatul alegerilor.
Anul acesta, unul din statele cheie este Pennsylvania, care aduce celui care câștigă cele mai multe voturi, 19 voturi din partea electorilor. Cu o populație de 13 milioane de locuitori, din care 9.090.962 cu drept de vot, statul Pennsylvania a votat cu Joe Biden la alegerile din 2020: 50.01% față de Donald Trump, 48.84%, dar, ceea ce îi confirma statutul de swing state, în 2016, a votat cu republicanul Donald Trump.De altfel, statul a votat cu democrații, din 1992, la fiecare alegeri, excepția fiind scrutinul din 2016, când electoratul l-a preferat pe Trump în fata lui Clinton.
Cele șapte „swing states” la alegerile SUA 2024:
- Pennsylvania (19 voturi)
- Georgia (16 voturi)
- Carolina de Nord (16 voturi)
- Michigan (15 voturi)
- Arizona (11 voturi)
- Wisconsin (10 voturi)
- Nevada (6 voturi)
Ce arată sondajele. Kamala Harris și Donald Trump, umăr la umăr
Cursa pentru alegerile SUA 2024 este foarte strânsă, iar cele mai recente sondaje o indică pe Kamala Harris cu un ușor avans în fața lui Donald Trump. Astfel, potrivit The Guardian, cu 48 de ore înainte votului, candidata democrată ar avea 8 procente în fața fostului președinte în rândul celor care spun că este foarte probabil să voteze, dar nu au făcut-o încă. Sondajul, realizat de New York Times și Siena College, a arătat, de asemenea, că Harris are un ușor avans în trei „swing states”, în vreme ce Trump ar fi avantaj într-unul dintre ele, iar în alte trei state indecise fiind prea strâns pentru a se pronunța.
