Sunt mai puțin de două săptămâni până la alegerile parlamentare, iar partidele se întrec în promisiuni destul de vagi sau nerealiste în domeniul educației. O spun profesorii și experții care se așteptau la propuneri concrete și la o alocare de cel puțin 6% din PIB unui domeniul de viitor al țării. Un singur lucru se regăsește la toate marile partide: și anume extinderea generalizată a programului „masă sănătoasă”.
În linii mari, programele de guvernare ale partidelor conțin cam aceleași promisiuni din anii trecuți, însă un lucru e sigur, spune profesorul Marcel Bartic.
Marcel Bartic, profesor: „Asistăm în aceste zile la sfârșitul proiectului de suflet al președintelui Klaus Iohannis, un proiect care până la urmă, care nu a lăsat în urmă niște rezultate concrete și nici nu pare că și-ar dori cineva să-și asume continuarea lui. Sunt chestiuni foarte generale, am senzația că aceste programe sunt făcute ciupind așa niște articole de presă de ici, de colo.”
Promisiunile partidelor politice
PSD, partidul cu cel mai mare scor în alegeri în ultimii ani, propune alocarea a șase miliarde de euro în următorii patru ani pentru infrastructura școlară.
Mihai Ghigiu, şef al Cancelariei prim-ministrului, PSD: „O bună parte din ei provin din PNRR, alte sume provin din fondurile naționale, din programele operaționale, atât cele de la ministerul educației cât și de la alte ministere, spre exemplu în zona de autorități locale, iar restul sumelor din fonduri naționale. Șase miliarde este o sumă care în următorii patru ani poate fi investit fără mari probleme.”
PNL, partidul care a susținut legile educației inspirate din proiectul România Educată, propune măsuri deja începute, precum învățământul profesional dual sau mărirea salarială în cazul profesorilor. USR își dorește desființarea inspectoratelor școlare, un curriculum simplificat și salarii competitive pentru profesori.
Ștefan Pălărie, senator USR: „Avem nevoie să dezvoltăm competențe digitale, avem nevoie să învățăm, apropo de viitor, cum se utilizează inteligența artificială la asta la toate nivelurile de învățământ. Descentralizarea puterii, mutarea puterii la nivel de unitate școlară, în consiliul de administrație. Programul masă caldă apare în toate programele tuturor partidelor.”
Experții: „6% din PIB pentru educație rămâne un vis”
Experții observă, însă, că niciun partid nu propune alocarea a 6% din PIB educației. Studiile arată, însă, că jumătate dintre elevii români trăiesc și învață în sărăcie, în special în mediul rural.
Mihaela Nabăr, director World Vision România: „25 Peste 56% dintre părinți ne declară că în anul următor își vor retrage cel mai probabil copilul de la școală pentru că nu au resurse financiare suficiente pentru a nu finaliza ciclul școlar în care sunt. Dacă ne uităm la ciclul gimnazial, 40% dintre copiii care sunt acum în gimnaziu ne spun că nu mai intenționează să mai continue studiile în liceu. Vedem un procent destul de mare al copiilor, dar și al părinților care ne spun că nu educația contează neapărat, din ce au văzut ei în jurul lor, ci mai degrabă relațiile.”
La rândul lor, elevii spun că, de la promisiuni politice până la acțiuni concrete, e cale lungă. Andrada, spre exemplu, ar vrea ca măcar transport până la școală să aibă.
Andrada, elevă în clasa XI-a: „Liceul la care merg eu este într-un sat vecin, în mijlocul comunei și este destul de îndepărtat față de casa mea, de aceea sunt nevoită să parcurg șase kilometri pe jos. Mă gândesc că trebuie să fac asta pentru viitorul meu. Reușec zilnic să mă motivez și să mă gândesc că trebuie să am un viitor mai bun decât ceea ce este în comunitate la mine.”
