Românii sunt chemați la urne, pe 1 decembrie 2024, de ziua Națională a României, pentru a alege noul parlament. Alegerile parlamentare 2024 sunt organizate într-un singur tur, între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale 2024 (24 noiembrie și 8 decembrie).
Ce este Parlamentul României
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, potrivit definiției din Constituția României. Parlamentul este bicameral și este alcătuit din Camera Deputaților și Senat.
Senatul este camera superioară a Parlamentului României, în timp ce Camera Deputaților este camera inferioară.
Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.
Senatorii și deputații sunt aleși prin vot direct, pentru un mandat de patru ani. O persoană nu poate fi aleasă simultan ca deputat și ca senator.
Cum sunt organizate alegerile parlamentare în România
În România, senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie 2023.
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Numărul total al circumscripţiilor electorale este de 43.
Câți senatori și deputați sunt aleși în 2024 în Parlamentul României
În ceea ce privește numărul de mandate pentru Senat și Camera Deputaților, acesta diferă de la o circumscripție la alta, în funcție de numărul de locuitori și normele de reprezentare menționate mai sus.
De exemplu, pentru municipiul București, vor fi 13 mandate de senatori și 29 de mandate de deputați. Pentru județul Cluj, vor fi patru mandate de senatori și 10 mandate de deputați. Pentru județul Prahova, vor fi cinci mandate de senatori și 11 mandate de deputați. Pentru diaspora, vor fi 2 mandate de deputați și patru mandate de deputați.
În total, Parlamentul României ales în urma alegerilor parlamentare din 1 decembrie 2024 va avea 465 membri: 331 deputați și 134 de senatori.
Câți senatori și deputați vor fi aleși în fiecare județ/circumscripție electorală:
- Județul Alba (circumpscripția electorală nr. 1): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Arad (circumpscripția electorală nr. 2): 3 senatori și 7 deputați
- Județul Argeș (circumpscripția electorală nr. 3): 4 senatori și 9 deputați
- Județul Bacău (circumpscripția electorală nr. 4): 4 senatori și 10 deputați
- Județul Bihor (circumpscripția electorală nr. 5): 4 senatori și 9 deputați
- Județul Bistrița-Năsăud (circumpscripția electorală nr. 6): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Botoșani (circumpscripția electorală nr. 7): 3 senatori și 6 deputați
- Județul Brașov (circumpscripția electorală nr. 8): 4 senatori și 9 deputați
- Județul Brăila (circumpscripția electorală nr. 9): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Buzău (circumpscripția electorală nr. 10): 3 senatori și 7 deputați
- Județul Caraș-Severin (circumpscripția electorală nr. 11): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Călărași (circumpscripția electorală nr. 12): 2 senatori și 4 deputați
- Județul Cluj (circumpscripția electorală nr. 13): 4 senatori și 10 deputați
- Județul Constanța (circumpscripția electorală nr. 14): 5 senatori și 11 deputați
- Județul Covasna (circumpscripția electorală nr. 15): 2 senatori și 4 deputați
- Județul Dâmbovița (circumpscripția electorală nr. 16): 3 senatori și 7 deputați
- Județul Dolj (circumpscripția electorală nr. 17): 4 senatori și 10 deputați
- Județul Galați (circumpscripția electorală nr. 18): 4 senatori și 9 deputați
- Județul Giurgiu (circumpscripția electorală nr. 19): 2 senatori și 4 deputați
- Județul Gorj (circumpscripția electorală nr. 20): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Harghita (circumpscripția electorală nr. 21): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Hunedoara (circumpscripția electorală nr. 22): 3 senatori și 6 deputați
- Județul Ialomița (circumpscripția electorală nr. 23): 2 senatori și 4 deputați
- Județul Iași (circumpscripția electorală nr. 24): 5 senatori și 12 deputați
- Județul Ilfov (circumpscripția electorală nr. 25): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Maramureș (circumpscripția electorală nr. 26): 3 senatori și 7 deputați
- Județul Mehedinți (circumpscripția electorală nr. 27): 2 senatori și 4 deputați
- Județul Mureș (circumpscripția electorală nr. 28): 4 senatori și 8 deputați
- Județul Neamț (circumpscripția electorală nr. 29): 3 senatori și 8 deputați
- Județul Olt (circumpscripția electorală nr. 30): 3 senatori și 6 deputați
- Județul Prahova (circumpscripția electorală nr. 31): 5 senatori și 11 deputați
- Județul Satu Mare (circumpscripția electorală nr. 32): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Sălaj (circumpscripția electorală nr. 33): 2 senatori și 4 deputați
- Județul Sibiu (circumpscripția electorală nr. 34): 3 senatori și 6 deputați
- Județul Suceava (circumpscripția electorală nr. 35): 4 senatori și 10 deputați
- Județul Teleorman (circumpscripția electorală nr. 36): 2 senatori și 5 deputați
- Județul Timiș (circumpscripția electorală nr. 37): 4 senatori și 10 deputați
- Județul Tulcea (circumpscripția electorală nr. 38): 2 senatori și 4 deputați
- Județul Vaslui (circumpscripția electorală nr. 39): 3 senatori și 7 deputați
- Județul Vâlcea (circumpscripția electorală nr. 40): 2 senatori și 6 deputați
- Județul Vrancea (circumpscripția electorală nr. 41): 2 senatori și 5 deputați
- Muncipiul București (circumpscripția electorală nr. 42): 13 senatori și 29 de deputați
- Diaspora (circumpscripția electorală nr. 43): 2 senatori și 4 deputați
Sursa: Legea 208/2015
Cine poate candida la alegerile parlamentare 2024
Pot candida la alegerile parlamentare persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.
Potrivit Constituției României, au dreptul de a fi aleși în Camera Deputaților candidații care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani. Pentru a fi aleși în Senat, candidații trebuia să aibă vârsta cel puțin 33 de ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.
Candidații se pot înscrie pe listele unui partid sau a unei alianțe politice sau se pot înregistra ca independenți. Un candidat nu poate fi simultan și pe listele unui partid/unei alianțe politice, și înregistrat ca independent.
De asemenea, o persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator şi numai într-o singură circumscripţie electorală.
Toți candidații născuți înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declarație pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența la securitate ca poliție politică.
Lista candidaților la alegerile parlamentare 2024
La alegerile parlamentare 2024 s-au înscris 31 de partide şi alianţe şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale. PSD are cei mai mulți candidați la alegerile parlamentare 2024 - 636, urmat de S.O.S. România - 636, PNL - 630, AUR - 621, Forța Dreptei - 619, Uniunea Democrată Maghiară din România - 596 şi Uniunea Salvaţi România - 589 candidaţi.
Biroul Electoral Central a înregistrat toate candidaturile depuse de partide, alianțe și organizațiile minorităților, iar listele cu toți candidații, în fiecare județ, sunt pe site-ul BEC, sub forma a două fișiere Excel: candidații pentru Camera Deputaților și pentru Senat.
Candidații pentru Senat
Candidații pentru Camera Deputaților
Procedura de vot la alegerile parlamentare
Alegătorii care vor să-și exercite dreptul democratic vor primi un singur buletin de vot pe care vor regăsi listele de candidați din partea partidelor politice și candidații independenți înscriși în cursa pentru un loc în Parlament.
Cetățeanul va pune ștampila în dreptul partidului, alianței sau candidatului ales. Apoi, buletinul de vot va fi introdus în urnă.
În România, alegătorii vot vota la secția unde sunt arondați:
- în localitatea de domiciliu dacă nu au altă reședință sau dacă nu au depus cerere pentru viza de flotant la birourile pentru evidența persoanelor pentru înregistrarea reședinței, pe liste permanente
- în localitatea de reședință (unde au viza de reședință)
pe listele permanente, dacă au depus în prealabil o cerere la primăria (printr-o solicitate depusă personal sau prin poștă) respectivă cu 45 de zile înainte de data alegerilor (17 septembrie), pentru înscrierea în Registrul Electoral. Înregistrarea este valabilă doar pentru scrutinul respectiv.
pe listele suplimentare: alegătorii cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință. Dacă alegătorul are viza de flotant, dar nu s-a înscris în Registrul Electoral, poate vota fie la adresa de domiciliu pe liste permanent, fie unde are reședința, pe liste suplimentare (nu în ambele).
- în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare, dar doar în cadrul aceluiași județ – care este o circumscripție. În București nu se poate vota în alt sector.
Alegătorii vor prezenta actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea actului de identitatea și validarea acestuia, se vor îndrepta spre membrii biroului electoral.
După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală, alegătorii vor primi un buletin de vot. În document vor regăsi numele candidaților la alegerile prezidențiale ce îndeplinesc condițiile legale.
Alegătorii vor aplica ştampila cu menţiunea „VOTAT” pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit.
Buletinul va fi apoi îndoit, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Buletinul va fi introdus în urnă, astfel încât să nu se deschidă; îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
În cazul în care ștampila este aplicată greșit, alegătorul poate cere un nou buletin de vot, dar numai dacă buletinul nu a fost introdus în urnă. În această situație, primul buletin de vot va fi anulat.
Ce buletine de vot sunt considerate nule
Sunt nule buletinele de vot:
- pe care nu a fost aplicată ștampila de control a secției de votare;
- buletinele de alt model decât cel legal aprobat;
- buletinele pe care nu a fost aplicată ștampila cu mențiunea „VOTAT”;
- buletinele de vot la care ștampila cu mențiunea „VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora;
Sursa: votcorect.ro
