Calitatea aerului în China s-a înrăutăţit în acest an pentru prima dată de când ţara asiatică a lansat o campanie de "război împotriva poluării" în 2013, potrivit unui studiu publicat vineri, informează AFP, citată de Agerpres.
"2023 marchează primul an în care nivelul mediu naţional de (particule fine) PM2,5 în China a crescut în raport cu anul precedent" începând cu acea dată, relatează acest studiu realizat de un institut independent, Centrul de cercetare privind energia şi aerul curat.
Această creştere poate fi explicată printr-o "creştere generală a emisiilor de origine umană", dublată de "condiţii meteorologice nefavorabile", subliniază organizaţia cu sediul în Finlanda, care şi-a bazat calculele pe date oficiale.
Anul 2023 a fost marcat de ridicarea restricţiilor drastice instituite de China după declanşarea pandemiei de COVID-19, care a dus la o încetinire bruscă a activităţilor umane.
În 2013, ţara asiatică a lansat o campanie de "război împotriva poluării", închizând zeci de centrale electrice pe bază de cărbune şi relocând unităţi din industria grea pentru a combate smogul care sufocă majoritatea marilor sale aglomerări urbane, în special iarna.
Până în prezent, această campanie a dus la o scădere constantă a nivelului de PM2,5 din aer, deşi nu a fost întotdeauna posibil să se respecte standardele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
În octombrie şi noiembrie, un episod de poluare acută în nordul Chinei a determinat autorităţile chineze să ceară locuitorilor să îşi limiteze activităţile în aer liber. Standardele OMS au fost depăşite atunci de peste 20 de ori în Beijing, potrivit organizaţiei independente IQAir.
Cum ne afectează sănătatea poluarea aerului
Potrivit OMS, expunerea prelungită la niveluri excesive de PM2,5 poate declanşa accidente vasculare cerebrale, boli de inimă, cancer pulmonar şi boli respiratorii.
China rămâne foarte dependentă de cărbune, o sursă de emisii de PM2,5, precum şi o sursă de CO2, ţara asiatică fiind cel mai mare emiţător brut de gaze cu efect de seră din lume.
Beijingul îşi propune să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cel mai târziu până în 2030 şi vizează neutralitatea în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon până în 2060, dar unda verde dată recent noilor centrale electrice pe bază de cărbune a pus sub semnul întrebării capacitatea sa de a îndeplini aceste obiective.
La începutul lunii decembrie, cercetătorii dintr-un consorţiu în domeniul climei au estimat că emisiile Chinei generate de combustibili fosili vor creşte cu 4% în 2023.
