În 2022, planeta s-a oprit și a privit spre Ucraina. În fața invaziei, europenii au fost nevoiți să rupă legăturile cu Moscova peste noapte și implicit cu gazul rusesc. Întreg continentul s-a trezit în fața unei crize energetice care nu părea să se rezolve prea curând. Rezultatul, până și în ziua de astăzi, este că milioane de europeni nu-și permit sa plătească electricitatea de care au nevoie să supraviețuiască. De cealaltă parte, comunitățile de energie, deși nu sunt un concept nou, au fost precum o gură de aer. Oamenii au preluat controlul și au început să își creeze propria energie.
Dependența Europei de resursele rusești ne-a arătat că energia, deși reprezintă o nevoie vitală, poate fi folosită drept armă sau monedă de negociere.
În 2021, aproximativ 45% dintre importurile de gaze din Uniunea Europeană proveneau din Rusia. A fost nevoie de 3 ani ca procentul să scadă sub 8%.
În lipsa gazului rusesc, găsirea alternativelor a însemnat și că piața energiei se putea schimba de la o zi la alta, și implicit prețul facturilor. Consecința?
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Vrem să avem căldură sau mâncare? Este o întrebare la care peste 50 de milioane de europeni sunt obligați să răspundă în fiecare lună în momentul în care le vine factura de energie. Asta pentru că nu și le pot permite pe amândouă.”
Andrei Crăciun, Coordonator de campanie, Greenpeace România: „Sărăcia energetică înseamnă, practic, să nu îți poți plăti facturile la energie, la utilități, fie că vorbim de electricitate, de încălzirea locuinței și mai nou, pe fondul efectelor schimbărilor climatice, sărăcia energetică se referă și la răcirea locuințelor, nu doar la încălzire.”
Unul din patru români se află în sărăcie energetică
În București zilele acestea au fost chiar și -18° și într-o capitală europeană, în 2025, unii oameni au fost nevoiți să se încălzească așa.
Localnică București: „Foarte greu. Cu lemne cu parchet. Uitați, aduc de la blocuri, mai am aici lângă intrare. La fel am fost azi de am adus.”
Reporter: „Puneți pe foc ce găsiți?”
Localnică București: „Da. Plastic am aici ca să pot să aprind focul că altfel nu merge să aprind. Aici adun lemnele.”
Fiecare om a făcut ce a putut ca să își gestioneze factura de energie și căldură. Simona Constantinescu este președinta unui bloc din Capitală. În urmă cu doi ani, și-a îndemnat vecinii să își pună repartitoare. Iar rezultatele s-au văzut în buzunar.
Simona Constantinescu, președintă de bloc: „Înainte de instalarea repartitoarelor se repartiza totul la paușal, cum se spunea, se împărțea în mod echitabil. Undeva în noiembrie 2021, costul căldurii era 160-170 lei per apartament, trei camere, două persoane. În noiembrie 2022 - 260 lei. Iar după ce am aplicat și la noi legea și n-am mai educat puțin și am montat repartitoare de costuri de căldură, a ajuns factura la 100 lei.”
Creșterea semnificativă a prețurilor în Uniunea Europeană
În România, precum și în alte țări europene, au fost aplicate plafonări de preț și au fost date subvenții de la stat pentru familiile vulnerabile. Dar prețurile au fost și sunt cu mult peste ce au fost înaintea invaziei. Țările din Uniunea Europeană în care prețul a crescut cel mai mult sunt Germania, Belgia și statele balcanice.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Suntem în Grecia. O țară în care oamenii au simțit pe pielea lor efectele crizei energetice. Încă din momentul invaziei, în 2022, prețul energiei a crescut cu 40% și nu s-a oprit. În 2024 s-a dublat. În luna aprilie, un mgw/h costa aproximativ 60 de euro, în luna august - 130 de euro. În momentul de față, aproape 60% dintre gospodăriile din Grecia se confruntă cu sărăcia energetică.”
Kyriaki Μetaxa, Coordonator ecologic, Fundația Heinrich Böll: „A fost o situație foarte tristă atunci, deoarece toată lumea a fost, cred, luată prin surprindere de creșterea bruscă a prețurilor pe piața energiei, și mai ales în Grecia, unde 100% din energia pe care o folosim este tranzacționată pe piața spot. Așa că suntem extrem de volatili. În timpul crizei economice din Grecia, au fost oameni care s-au sinucis sau au avut atacuri de panică atunci când au deschis factura la electricitate și au realizat că nu o pot plăti.”
Grecii au strâns cureaua și sunt mult mai atenți la cât consumă. Unii au ales să mai pună o haină pe ei în casă, decât să dea drumul mai tare la căldură.
James, localnic: „Aș spune că prețurile au crescut constant. Și anul acesta observ asta cel mai mult. Plătesc mai mult ca niciodată de când m-am mutat aici. Sunt chiar atent la consumul de energie. De exemplu, încerc să nu folosesc încălzirea sau aerul condiționat vara, pentru că atunci factura va veni și va fi de trei ori mai mare decât ceea ce eram obișnuit să plătesc.”
Chrissie, localnică: „Anul trecut am încercat să mă încălzesc cu 21 sau 22 de grade. Anul acesta sunt la 20 de grade.”
Dimitris, localnic: „Sting luminile, nu las niciodată ceva aprins, doar pentru că știu că va fi din ce în ce mai scump. În ultimii doi, trei ani, mai ales în Grecia, cred că este una dintre cele mai scumpe, comparativ cu alte țări din Europa.”
În fața ruletei rusești, statele membre au fost nevoite să ia decizii urgente pentru a asigura căldura și electricitatea în casele europenilor. Soluția de moment? Întoarcerea la vechile obiceiuri poluante - cărbunele și gazul. Țări precum Franța, Italia sau Germania, au fost nevoite să redeschidă minele de cărbune, un rău necesar, au spus liderii acestora, în fața unei posibile pene de curent la nivel național sau european.
Laura De Rosa, coordonator de campanie energie regenerabilă Greenpeace: „În prezent ne aflăm într-un sistem care folosește energia pentru a menține structurile de putere existente. Acest lucru ne face foarte vulnerabili ca europeni, mai ales fiind atât de aproape de o zonă de război activă. În viitor, vom fi extrem de susceptibili la instabilitate geopolitică din cauza energiei. Din păcate, combustibilii fosili sunt resurse limitate și concentrate în anumite regiuni. Însă acest lucru nu se aplică surselor regenerabile. Soarele strălucește peste tot, vântul bate peste tot și există un potențial geotermal uriaș în întreaga Europă, care în prezent rămâne neexploatat.”
Energia verde i-a salvat pe mulți și i-a izolat de greutățile facturilor pe care le-au simțit europenii. Comunitățile de energie au fost o supapă prin care oamenii au fost feriți de prețurile volatile din piață. Dar mai întâi de toate - ce este o comunitate de energie?
Andrei Crăciun, Coordonator de campanie, Greenpeace România: „Printr-o comunitate de energie poate fi asigurată o reziliență autentică la nivel local, pentru comunități, pentru municipalități, pentru comune, pentru orașe. Este una dintre soluțiile pe care noi o promovăm pentru a asigura securitatea energetică, accesul la energie curată și ieftină. Practic, oamenii dețin mijloacele prin care își pot produce, gestiona și ulterior consuma în manieră colectivă energia. Este una din soluțiile cele mai la îndemână pe care le avem în fața crizei energetice.”
Comunități sustenabile: Energie verde prin panouri solare și eoliene
Un grup de oameni, o comunitate, poate să vină laolaltă și să instaleze panouri solare sau sisteme eoliene, fie într-un spațiu public, fie privat, și să creeze energie. Aceasta poate să fie vândută mai departe, sau, în cele mai multe cazuri, să fie folosită în propriile case. Totul se face fie prin bani proprii, fie prin granturi locale sau europene care susțin astfel de inițiative.
Maia Bondici, jurnalistă Euronews: „Bine ați venit în Ioannina, un orășel din vestul Greciei. Dintre cei peste 100.000 de locuitori, aproximativ 180 sunt într-o comunitate de energie. Au fost construite două parcuri fotovoltaice, fiecare cu o capacitate de 100 kw.”
Totul a început în 2021, în plină pandemie, când piața energetică dădea semne de ceva vreme că este instabilă.
Dimitris Kitsikopoulos, membru în consiliului de directori CommonEn: „Am început să creștem gradul de conștientizare la nivel local în Ioannina cu privire la modelul comunităților energetice și autoconsumul colectiv. Am realizat că interesul pentru astfel de inițiative era în creștere, așa că am decis să înființăm această comunitate energetică în 2021. În decurs de un an, în 2022, am construit acest parc solar pentru a ajuta familiile locale și companiile locale să își reducă facturile la electricitate.”
O mână de oameni s-au unit într-o organizație și au pus bani laolaltă pentru a construi parcurile solare. Costul total pentru întreg sistemul a fost de 159.000 de euro, dar fiecare a contribuit în funcție de nevoi.
Chris Giotitsas, Președintele comunității de energie CommonEn: „Membrii care au investit în acest parc solar au cumpărat, practic, o parte din panourile fotovoltaice. Energia produsă aici este injectată în rețeaua națională, iar fiecare membru își primește partea de energie și o consumă în locuința sa. Să spunem că investiția mea personală în comunitate, fiind singur și locuind doar eu, a fost pentru doi kilowați, iar aceasta m-a costat 1.500 de euro.”
Rezultatul nu s-a văzut instantaneu, dar și când s-a văzut, a fost considerabil. Dora are 69 de ani și s-a născut în Ioannina. A fost printre primii oameni care au vrut să facă parte din comunitatea de energie din regiunea ei.
Dora Ntoulia, membră a comunității de energie CommonEn: „Am aici ultima factură, care este de minus 335 de euro. Ei trebuie să-mi plătească mie, nu eu lor. Acest lucru este foarte important. Această situație s-a creat deoarece, la începutul cooperativei noastre, nu au început să estimeze și să calculeze corect energia produsă. Așadar, acum ei trebuie să ne plătească. Mai târziu, vom începe să plătim noi, dar cu un minus de 60%, ceea ce reprezintă un profit foarte mare pentru familia noastră.”
Nu toți membrii comunității locuiesc în același cartier. Ei sunt răsfirați prin tot orașul. Parcurile fotovoltaice se află la periferia Ioanninei și sunt conectate la rețeaua și infrastructura care există deja. De acolo, energia verde și gratuită ajunge în casele lor.
Chris Giotitsas, Președintele comunității de energie CommonEn: „Trebuie să plătești taxele suplimentare adăugate la factura de energie, cum ar fi taxele pentru climă, taxele municipale etc. Acestea nu pot fi evitate. Dar, atâta timp cât membrii nu consumă mai mult decât ceea ce se produce din partea lor, factura de consum efectivă este zero. De fapt, în ultimul an, aceasta a fost chiar negativă.”
Ioannina, unul dintre cele șase orașe din Grecia care și-au asumat reducerea emisiilor cu 80% până în 2030
Comunitatea își reduce impactul asupra mediului cu 108 tone de emisii de carbon în fiecare an. Nu a fost ușor să se ajungă aici și oamenii au fost nevoiți să treacă peste multe sincope legislative sau administrative. Comunitatea a făcut totul cu ajutorul autorităților locale, care au fost deschise să îi ghideze pe oameni în misiunea lor. Ioannina este și unul dintre cele șase orașe din Grecia care și-au asumat reducerea emisiilor cu 80% până în 2030, printr-un pact al Uniunii Europene în ceea ce privește orașele verzi. Comunitățile de energie joacă un rol crucial în atingerea acestei ținte.
Thomas Giotitsas, viceprimarul din Ioannina: „Prin aceste comunități energetice, ambiția noastră este să producem electricitate și să o furnizăm gospodăriilor sărace sau clădirilor municipale, pentru a atinge obiectivul de neutralitate energetică. Avem un rol crucial de jucat și sperăm ca acest proiect să evolueze bine. Totuși, ne confruntăm cu multe provocări: probleme legislative, dificultăți financiare, obstacole în obținerea finanțării și, cel mai important, problema spațiului necesar pentru producția de energie.”
Câtă energie produc cele două parcuri solare din Ioannina
Cele două parcuri solare din Ioannina produc în total 270.000 de kilowați oră pe an și acoperă nu doar nevoile membrilor din comunitate, ci și a unei firme din oraș. Mai mult, membrii comunității ajută și o familie vulnerabilă din comunitate care nu își mai putea plăti facturile.
Ioanna Angelaki, expertă în sărăcie energetică și membră a consiliului de directori CommonEn: „Am primit primul răspuns pozitiv de la familia extinsă, care va beneficia de electricitate gratuită de la Common En pentru următorii 25 de ani. Scopul nostru aici este să găsim modalități suplimentare de a sprijini această familie. Această donație semnificativă și pe termen lung, de aproximativ 3.000 de euro, poate ajuta o gospodărie vulnerabilă energetic să economisească în jur de 10.000 de euro pe parcursul a 25 de ani.”
Viitorul pare verde în Ioannina, nu doar pentru comunitățile de energie, dar și pentru cei vulnerabili. În fața crizei prețurilor, autoritățile locale își pun nădejdea în energia curată.
Thomas Giotitsas, viceprimarul din Ioannina: „Facturile la electricitate aproape s-au dublat, vorbim despre o creștere de 100%. Subvențiile statului nu sunt suficiente pentru a rezolva problema. Trebuie să găsim soluții mai durabile și viabile pe termen lung, deoarece această situație nu mai poate continua. Aceasta este o consecință atât a războiului din Ucraina, cât și a crizei economice generale care a afectat și Grecia. Din acest motiv, este și mai urgent să luăm măsuri pentru a adopta soluții alternative de energie, cum ar fi panourile sau stațiile fotovoltaice.”
Însă cum reușim să schimbăm paradigma? Într-o lume atât de dependentă de clasicele metode poluatoare, cum putem să ajungem să avem cu toții energie curate și gratuită?
Kyriaki Μetaxa, Coordonator ecologic, Fundația Heinrich Böll: „Cred că, în esența acestei probleme, stă faptul că vedem energia ca pe o marfă. Ceva ce, dacă ai putere financiară, o poți cumpăra și ești bine. Altfel, rămâi în umbră. Și acesta este un alt aspect important pe care comunitățile energetice îl aduc în discuție, deoarece schimbă modul în care percepem energia. În realitate, energia este un bun comun pentru membrii comunității. Poți gândi strategic și investi în eficiența energetică, care este cea mai bună soluție pentru a rezolva problema. De asemenea, poți privi lucrurile dintr-o altă perspectivă și susține comunitățile energetice și democrația energetică, deoarece astfel ajuți oamenii să se îndepărteze de piața tradițională.”
Descentralizarea și preluarea puterii de către oameni este un lucru esențial, spun experții de mediu. Comunitățile de energie ne arată că se poate. Deși investițiile inițiale sunt costisitoare, studiile arată că pentru fiecare euro investit, se reîntorc în buzunarul oamenilor 2,5 euro pe o perioadă de 20 de ani.
Laura De Rosa, coordonator de campanie energie regenerabilă Greenpeace: „Prin descentralizarea și localizarea producției de energie, putem obține o energie mai ieftină, produsă exact acolo unde este consumată. Astfel, toate costurile pe care corporațiile ni le impun doar pentru a ne furniza energia, care, de fapt, nu reflectă costul real al energiei, ci mai degrabă toate serviciile asociate, pot fi eliminate complet. Energia regenerabilă este mult, mult mai ieftină decât combustibilii fosili. În prezent, însă, oamenii sunt forțați să intre în contracte care îi țin captivi și îi mențin în postura de simpli consumatori.”
„În momentul de față sunt peste 9000 de comunități de energie în Uniunea Europeană. Studiile arată că până în 2050, mai bine de jumătate din energia din UE ar putea să provină de la astfel de inițiative.”
La nivel european și global există ținte ambițioase prin Pactul Verde, care însă nu au fost primite cu brațele deschise în toate țările. Green Deal a impus noțiunea de „poluatorul plătește”, dar și modalități diferite în care europenii ar trebui să își desfășoare businessurile pentru a polua cât mai puțin, iar oamenii și-au făcut indignarea auzită, în special în Polonia. Donald Tusk, Premierul Poloniei și fostul Președinte al Consiliului European și-a încurajat colegii europarlamentari să susțină înarmarea Uniunii Europene și să schimbe regulile Green Dealului care au făcut ca prețurile de energie de pe continent să nu mai fie competitive cu marile piețe americane sau asiatice.
Donald Tusk, Premierul Poloniei: „Nu ne putem permite să nu fim competitivi. Nu vrem să fim naivi. Pentru că, dacă Europa dă faliment, cine va proteja mediul în locul nostru? Să ne punem mintea la contribuție și să revizuim toate actele legislative, inclusiv pe cele din Pactul Verde. Ar trebui să identificăm problemele, dar să avem și curajul de a schimba acele reguli care ar putea duce la prețuri la energie excesiv de mari.”
Răspunsul Ursulei von der Leyen este însă clar. „Menținem cursul. Țintele pe care le avem pentru 2050 sunt bătute în cuie” a spus șefa Comisiei Europene în urmă cu doar câteva săptămâni. Statele membre trebuie să își reducă emisiile cu 55% până în 2030, pentru a atinge zero emisii în 2050. Asta înseamnă mai multă energie verde și mai puțin cărbune, iar Uniunea Europeană pare că este pe drumul cel bun.
În 2024, Europa a produs mai multă energie solară decât pe bază de cărbună, pentru prima dată în istorie
Dar în fața presiunii prețurilor de energie și a instabilității, Uniunea Europeană trebuie să ia decizii clare, mai ales acum când unii lideri par să își întoarcă spatele la Green Deal.
Donald Trump, Președintele Statelor Unite: „Vom fora, baby, fora! Prin acțiunile mele de astăzi, vom pune capăt Green Deal-ului.”
Marcel Ciolacu, Premierul României: „Green Dealul. A fost o idee bună, dar aplicată greșit.”
Adrian Vintilă, secretar de stat în Ministerul Energiei: „Ceea ce am susținut noi întotdeauna și ministrul Sebastian Burduja la preluarea mandatului, că această tranziție trebuie făcută cu cap, trebuie făcută deștept și nu a accelerat, iar România, când și-a asumat obiectivele din PNR și din Green Deal, și-a asumat niște cifre și niște ambiții mult mai rapide, poate decât ar fi fost normal.”
Din 1990 și până în present, emisiile de gaze din România au scăzut cu peste 70%, însă nu pentru că am impus măsuri drastice, ci pentru că am dezindustrializat masiv după anii 90. Și deși stăm bine la capitolul emisii și avem 200.000 de prosumatori, România nu are comunități de energie. Motivul este simplu și clasic. Țara noastră nu a transpus Directiva Europeană în lege. În 2019, Uniunea Europeană a reglementat noțiunea de comunitate de energie și a impus statelor membre să facă și ele asta. Într-un răspuns pentru Euronews România, Comisia Europeană spune că este rolul lor să verifice dacă statele membre au impus directivele europene, mai ales dacă sunt complete și corecte, motiv pentru care a și deschis o procedură de infringement în acest caz. Ultimul aviz primit de România a fost în februarie 2025. Anul acesta a fost dată o ordonanță de urgență prin care să fie reglementate comunitățile de energie.
Andrei Crăciun, Coordonator de campanie, Greenpeace România: „Ordonanța de urgentă propusă vine cu o întârziere de 2 ani vizavi de momentul în care România transpus în manieră copy-paste directiva europeană de destinată comunităților de energie regenerabil. A fost un act intens și îndelung așteptat, care reprezintă niște pași foarte mici sau sfioși în direcția reglementării comunităților de energie.”
Ministerul Energiei speră ca ordonanța să treacă repede de procedurile legislative
Adrian Vintilă, secretar de stat în Ministerul Energiei: „Așteptarea noastră este ca în următoarele 30, maxim 60 de zile, ordonanța să fie deja aprobată de de Guvern. Din ce știu, este pe ultima sută de metri din punct vederea ai pașilor procedurali. La finalul anului trecut, România, împreună cu ANRE, a accesat mecanismul de instrumentul de sprijin tehnic gestionat de DG Reform, practic de Comisia Europeană și a aplicat cu succes și a fost selectat proiectul nostru de dezvoltare a comunităților energetice în România.”
Ministerul Energiei spune că acest proiect pilot va merge în paralel cu ordonanța de urgență, prin care, cu sprijinul Comisiei, vor implementa diferite modele de comunități de energie în România pentru a vedea ce funcționează și ce nu. Am contactat și Autoritatea Națională pentru Reglementarea Energiei, pentru a înțelege cum vor fi realizate proiectele, însă nu am primit un răspuns până la momentul publicării acestui material.
Andrei Crăciun, Coordonator de campanie, Greenpeace România: „Noi încă de anul trecut am făcut numeroase propuneri pentru a crea diferite tipuri de comunități de energie, ca să poată acomoda și inițiative, să spunem regionale, inițiative intermunicipale de astfel de proiecte. 3335 În al 2-lea rând, este gândită preponderent pentru energia care este produsă prin panouri fotovoltaice. Dar comunitățile de energie pot acomoda multiple modalități de a produce energia curată.”
Rămâne de văzut când vom avea comunități de energie și în România. Un lucru este cert. Dacă țara noastră ar fi permis partajarea energiei între vecini, românii ar fi fost scutiți de prețurile imense. România are inițiative locale în mai multe județe, dar problema este aceeași. Oamenii nu pot să folosească energia pe care o creează împreună, în casele lor.
Maia Bondici, Jurnalistă Euronews: „Dacă anul trecut, prin inițiativa „Între Vecini”, un singur bloc din Capitală avea panouri fotovoltaice, ei bine, anul acesta sunt șapte astfel de blocuri, iar până la sfârșitul anului 15 comunități din Capitală vor beneficia de panouri solare pe blocurile lor.”
Sabina Mihăilescu, manager „Între Vecini”: „Noi avem 55 de comunități în toată România, în 21 de județe. Până la sfârșitul anului ne propunem să fim prezenți în toată România pentru că e important să existe modele de bune practici la nivel local. Acestea sunt primele modele de de comunități. Ce s-a întâmplat practic a fost că am instalat aceste panouri cu ajutorul partenerilor noștri. După aceea au depus dosarul de prosumator tot prin intermediul partenerilor și acum sunt prosumatori în toată regula, iar energia deocamdată se distribuie doar pe spațiile comune, pentru că așa permite legislația la momentul actual.”
Proiectul pilot a început în 2022 din dorința de a crea comunități mai sustenabile și mai apropiate. Primele panouri fotovoltaice au fost instalate pe un bloc din București, iar de atunci, oamenii nu mai plătesc energia folosită pe casa scării. Dar restul producției trebuie să meargă în rețea și nu în propriile apartamente. Modelul funcționează în funcție de nevoile fiecărei comunități.
Alex Gherghe, administratorul complexului „Este un sistem comun care este alimentat de acum, în momentul de față este alimentat de acest sistem. Deci practic noi facem, împărțim consumul, o parte vine de la furnizorul de energie electrică și o parte îl generăm noi prin aceste panouri care pot produce din ce am observat până la trei kilowați jumate.”
Proiectul „Între Vecini” este deschis pentru orice comunitate din România
Proiectul „Între Vecini” este deschis pentru orice comunitate din România care ar vrea să aplice. Dorința fondatorilor este ca într-o zi, energia pe care o creează să poată fi adusă și în casele oamenilor.
Sabina Mihăilescu, manager „Între Vecini”: „Apar proiecte de lege care reglementează cadrul de comunități de energie și observăm că începe încet-încet să fie permisă și compensarea consumatorilor individuali. Însă după cum știm de la idee la practică, este un drum foarte lung. Oamenii deja văd o economie destul de mare la facturile de la întreținere. Acum, dacă aceste proiecte vor permite și compensarea consumatorilor individuali, lucrurile vor sta și mai bine pentru locatarii individuali din bloc.”
La trei ani de la invazia Ucrainei, privim în continuare spre un viitor incert. Investițiile în protecția țărilor devin prioritare și pe bună dreptate. Dar în tumultul geopolitic, energia nu poate fi ignorată. Nu putem să trăim fără ea. Energia în mâinile oamenilor ar putea să facă diferența. Comunitățile de energie au dovedit de-a lungul timpului că sunt o soluție în fața sărăciei. Plafonările în România au fost prelungite, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla când bula se va sparge.
