Poluarea atmosferică reprezintă, în continuare, cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea europenilor, în ciuda progreselor înregistrate. Raportul Agenției Europene de Mediu pe 2022 arată că, în ultimii ani, în întreaga Uniune Europeană, calitatea aerului nu respectă cele mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății.
„Când vorbim de poluare, vorbim, practic, de foarte multe tipuri de poluanți, de particule de materie cu dimensiuni diferite. Vorbim de gaze, de dioxidul de sulf, de dioxidul de azot, de dioxidul de carbon, care, în concentrație mare, poate să fie nociv, de monoxidul de carbon, de ozon. În funcție de locul unde trăim, de ceea ce se întâmplă în jurul nostru, care sunt industriile care produc mai mulți poluanți, de arderile care se produc în jur, aceste gaze pe care le inhalăm și care ne poluează caliatea aerului și ne fac să respirăm un aer mai puțin calitativ, poate să inducă efecte la nivelul plămânului și nu doar aici, ci și la nivelul întregului organism”, a explicat Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, la Euronews România.
Există poluare indoor și exterioară
Managerul a mai explicat că există poluare de tip indoor, adică cea din locuință, și cea exterioară, din afara locuinței.
„Fumatul în sine este unul dintre principalii poluatori din mediul casnic. La poluare indoor, când avem o zonă în care locuim și care aduce poluanți suplimentari către aparatul respirator, nu se întâmplă altceva decât o cumulare a acestui efect și practic efectul general al tuturor acestor factori e să ajute la o accelerare a evoluției bolilor respiratorii depistate sau la persoane care poate dacă ar trăi într-un mediu fără factori poluanți, acele boli nici măcar nu s-ar fi declanșat. Atunci când vorbim de poluanți, în mod direct trebuie să ne gândim la costuri pe serviciile de sănătate, la mai multe spitalizări, la oameni care stau pe patul de spital sau care consumă mai multe medicamente sau, în final, la persoane care trăiesc mai puțin decât atunci când aceeași viață s-ar desfășura într-un mediu mai curat, cu un aer curat”, a mai explicat medicul.
Aceasta a mai adus în discuție și faptul că „există foarte puține stații de monitorizare a poluării la nivelul țării”.
„Sunt în București, într-adevăr, mai multe, dar la nivel național sunt puține orașe care beneficiază de această monitorizare. Trebuie să existe o evidență directă între boala pacientului și nivelul de poluanți. Aceste studii lipsesc în România, în acest moment”, a mai precizat Beatrice Mahler.
De asemenea, „aceste particule de poluanți pot fi identificate în sânge și sunt deja metode de laborator care fac acest lucru”.
„E la nivel de cercetare, dar esențial, de unde lucrurile vor putea fi duse în direcția de diagnostic în laborator pentru persoanele care trăiesc în mediu poluat sau care cumulează o serie de afecțiuni respiratorii, mai ales la momentul în care își schimbă domiciliul. Sunt cazuri în care unele persoane aleg să plece din București, ca urmare a simptomatologiei respiratorii pe care o prezintă, iar mutarea într-un mediu mai curat face ca simptomatologia să se amelioreze și numărul de medicamente care erau obligatorii să se reducă semnificativ, iar calitatea vieții crește”, a mai spus ea.
Soluțiile pentru a ne proteja de poluare
În ceea ce privește soluțiile, medicul este de părere că masca nu este neapărat una dintre ele.
„Soluția nu cred că este să alegem masca. Creează un disconfort și avem cu toții o reticență, pentru că tocmai am ieșit dintr-o perioadă extrem de dificilă. Masca ar fi utilă în momentele în care poluarea este extrem de intensă, pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii și nu au încotro și trebuie să iasă din casă. Pacienții cu boli respiratorii sunt sfătuiți să nu iasă din locuință și să păstreze ferestrele închise. Atunci când vorbim de poluare, măsurile individuale de acest gen nu sunt o soluție extrem de bună, pentru că particulele de poluanți sunt atât de fine și atât de ușor de pătruns în țesătura măștii, încât nu poate fi cu adevărat protejat. Dacă vorbim de poluare indoor responsabilitatea ne aparține nouă, adică ceea ce se întâmplă în casa noastră. Dacă vorbim de poluare outdoor, aici responsabilitatea este la nivel de comunitate și cred că suntem responsabili să facem împreună tot ce ține de noi, ca să respirăm un aer curat”, a conchis medicul.
Peste 230.000 de europeni au murit prematur din cauza poluării atmosferice în 2020. Datele apar în raportul pe 2022 al Agenției Europene de Mediu, care trage un semnal de alarmă asupra calității aerului. Nu mai puțin de 96% dintre orășenii de pe continent au fost expuși, anii trecuți, la niveluri de poluare cu particule fine peste media admisă de Organizația Mondială a Sănătății.
