Usturoi de Copălău, varză de Lăzarea sau Ceapă de Pericei, toate sunt legume românești, însă nu le găsim în toate restaurantele din țară. Micii producători susțin că este o adevărată provocare să distribuie în domeniul horeca și cer ajutor.
O farfurie care conține doar produse românești este tot mai greu de găsit în restaurante. O felie de varză bătută, cu frunze crocante și un gust mai aparte, varza de Lăzarea, din Harghita, se regăsește într-un singur restaurant din București. Marius Tudosiei este bucătar chef, dar și un mare promotor al produselor locale.
Marius Tudosiei, chef bucătar: „Cred că cel mai mare avantaj pe care îl au produsele noastre este că vin de aproape. Sunt categoric mult mai proaspete. Gândește-te că în momentul în care apare sparanghelul cules la 6:00, livrat la 9:00, la 12:00 e în farfuria oaspeților noștri de la restaurant. Versus ce se întâmplă cu sparanghelul din Germania, din Austria care face niște zile pe drum. Diferențele sunt super, super relevante în materie de gust."
În același timp, fermierii care cultivă legume românești spun că este o adevărată provocare ca marfa lor să ajungă în farfuriile din restaurante. Pe un hectar si jumătate, Steluța Munteanu plantează usturoi de Copălău. Un produs ecologic și de calitate.
Steluta Munteanu, producător de usturoi de Copălău: „Usturoiul românesc și în general toate legumele românești sunt cam scumpe de produs, iar cumpăratorii gen restaurante, Horeca, căutand cantități mai mari... în general caută și un preț mai micuț, dar este foarte importantă și legătura directă. Este foarte greu pentru producător să ajungă la un restaurant sau la un hotel. De exemplu, usturoiul pe care îl luăm din import, la cateva ore după consum, dacă ne mai ramane puțin, o sa vedem că majoritatea se înverzește, usturoiul românesc nu o să se înverzească niciodată, pentru că nu are aditivi, nu are chimicale și este pastos și foarte gustos."
Gabriel Corbu, producător local, doctor în horticultură: „De specii și varietăți de busuioc, din toate legumele avem mai multe specii și mai multe varietăți pentru că și legumele la fel, ca și noi oamenii, fiecare dintre ele au amprenta lor genetică. Așa cum oamenii sunt de mai multe culori, de mai multe nații, așa sunt și legumele. Unul din exemple este ridichea de luna. Noi cunoaștem doar culoarea roșie, cea clasică, dar ea există într-o paletă foarte mare de culori. Practic este aceeași specie, doar că are mai multe culori. Unele sunt mai iuți, unele sunt mai tari altele mai apoase."
Asociația Lanțului Alimentar Scurt, sprijin pentru producători
Pentru a veni în sprijinul producătorilor, a fost creată Asociația Lanțului Alimentar Scurt, care aduce la un loc atât reprezentanți de Horeca, cât și pe cei care le pot furniza materie primă românească.
Cristina Chinole, Asociația Lanțului Alimentar Scurt: „Misiunea asociației noastre este să-l împrietenim practic pe producătorii locali, micii producători locali cu tot ce înseamna Horeca, practic să mai strangem un pic lanțul alimentar care este din păcate foarte lung în România și să-i aducem un pic mai aproape de consumator în felul acesta. În momentul acesta cifrele arată că se importă extraordinar de multă mâncare în România, în momentul actual dintr un simplu calcul vedem ca din două kilograme de mancare pe care o cumpară o familie din România, unul este din import."
De exemplu, un kilogram de Usturoi de Copălău ajunge la 30 de lei, iar un kilogram de broccoli cultivat la Amara, județul Buzău ajunge să coste 60 lei.
