Internetul este plin de conținut deepfake, iar aceste materiale îi pot induce în eroare pe români. Mai ales, în contextul în care anul acesta vor fi organizate toate tipurile de alegeri. Parlamentarii au elaborat un proiect de lege care introduce sancțiuni dure pentru cei care produc materiale deepfake, dar inițiativa este blocată în Camera Deputaților.
Legea deepfake a trecut de Senat, iar în februarie ar trebui să primească votul final și în Camera Deputaților. Asta dacă parlamentarii nu vor solicita o nouă amânare, așa cum s-a întâmplat în luna decembrie.
Eugen Bejinariu, deputat PSD: ”Am avut o discuție cu președintele Comisiei pentru Cultură, domnul Bulai, care a zis că intrăm în contradicție cu producătorii de filme artistice. Ceea ce nu este adevărat, din punctul meu de vedere. Filmul, satira, scrie și în lege, nu reprezintă un pericol.”
Klaus Iohannis, personaj principal în filmulețele deepfake
Președintele Klaus Iohannis este personaj principal în numeroase filmulețe deepfake. Am ales unul dintre ele și i-am întrebat pe oameni dacă declarația șefului de stat este reală sau nu.
”Nu pare deloc real, pare foarte fals. La prima vedere pare ceva real. Are și fața acoperită, pare că ar putea fi crezut de oameni care nu recunosc lucrurile astea. Pot influența opinia publică lucruri de genul ăsta”, a spus un student.
”După părerea mea e fake din mai multe motive. Dădea așa din cap, stânga dreapta, și a zis fraieri. (Reporter: Cât de periculoase ți se par?) La nivelul ăsta sunt ușor de detectat pentru cineva cu ochiul semi format. Dar peste un an nu vor mai fi așa ușor de interpretat. Genul ăsta de Fake News de la Iohannis, bine putea să fie și de la Biden sau Putin, e foarte periculos”, a explicat un altul.
Ministrul Digitalizării este de părere că alegătorii ar putea fi influențați de filmulețele deepfake. Ultima "victimă" a fost Ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Acesta a fost în centrul unei tentative de deepfake, prin care se încearca atragerea oamenilor într-o schemă de investiții inexistente.
Bogda Ivan, ministrul digitalizarii: ”Sunt chestii cu care nu ne jucăm. Vorbim despre un posibil atentat la democrație. 2024 va fi un an complicat, cu patru rânduri de alegeri. Vorbim despre alegeri europarlamentare, care pot schimba cursul istoriei pentru toată Uniunea Europeană. Un lucru extrem de sensibil, care trebuie reglementat cât mai transparent, în cel mai scurt timp.”
Ce este deepfake?
În era digitală în care tehnologia evoluează rapid, conceptul de deepfake devine tot mai prezent și influent în societatea contemporană. Deepfake reprezintă o tehnologie avansată de manipulare a conținutului media, folosind Inteligența Artificială pentru a crea conținut fals care pare autentic.
Termenul "Deepfake" derivă din utilizarea unei ramuri a "învățări profunde" cunoscută sub numele de Generative Adversarial Networks (GAN). GAN-urile se bazează pe tehnologia "rețelelor neuronale". În timp ce rețelele neuronale au capacitatea de a percepe cantități mari de date, GAN-urile au adus o inovație, oferindu-le posibilitatea de a crea conținut nou, potrivit dnsc.ro.
Un aspect al deepfake care atrage atenția este capacitatea sa de a genera conținut video și audio extrem de realist. Această abilitate ridică semne de întrebare cu privire la autenticitatea informațiilor și la încrederea în sursele media.
Impactul deepfake se resimte și în domeniul politic, unde posibilitatea de a crea videoclipuri false cu lideri de stat poate influența opinia publică și chiar rezultatele alegerilor. În 2024, România va organiza toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, generale și prezidențiale. Scrutinul pentru Parlamentul European va avea loc pe 9 iunie.
