Un nou tren al inovației europene pleacă din stație și România pare că îl ratează. Aflată la al doilea apel de proiecte, lista de fabrici bazate de inteligență artificială (AI) ce urmează să fie deschise în țările blocului comunitar nu include și România. Totuși, țara noastră va fi implicată cu experiență și specialiști într-un proiect major ce vizează Inteligența Artificială.
România nu se află printre țările care vor găzdui o astfel de fabrică AI. În schimb, vecinii bulgari vor avea una. Este vorba despre un proiect de peste 90 de milioane de euro prin care va fi deschis un data center (centru de date) ultramodern la Sofia într-o zonă din capitala Bulgariei.
România, țară parteneră într-un proiect de peste 200 de milioane de euro
România nu intră, însă, absolut în acest demers decât ca țară parteneră în proiectele pe care le va derula Uniunea Europeană în următorii ani și pentru care a alocat foarte mulți bani în această cursă de recuperare a terenului pierdut față de Statele Unite, dar și față de China.
România se va implica ca țară parteneră într-un proiect care va fi deschis în Barcelona. Este vorba despre Consorțiul Barcelona Super Computing Center, un centru de super-computere care va fi administrat în Barcelona, în capitala Cataloniei, și din care vor mai face parte țări printre care și România, dar și Portugalia și Turcia.
Este un proiect care face parte din toată această inițiativă a celor șapte fabrici. Este un proiect de peste 200 de milioane de euro la care contribuția României va veni în zona de servicii de inteligență artificială avansate, precum dezvoltarea și livrarea de soluții AI în domenii cheie, infrastructură de super-computere, dar și platformă experimentală pentru AI, adică o platformă pentru testarea tehnologiilor emergente în acest domeniu.
Este așadar un lucru important de reținut faptul că pe acea pe acea hartă nu există România ca țară gazdă a unei astfel de fabrici.
Însă putem doar să sperăm, cel puțin pentru moment, chiar dacă în ultimul an de când a fost lansat AI Act, când a intrat în vigoare, chiar dacă nu am auzit în această perioadă foarte multe idei din partea autorităților din România, idei care să vizeze tocmai această parte a felului în care joacă România în această cursă pentru dezvoltare a inteligenței artificiale.
Ana Maria Stancu, fondatoare RoboHub: „Nu am avut oameni care să ne reprezinte interesele”
„Sunt mai multe motive, unul pe care l-am adus în discuție e faptul că nu am avut oameni care să ne reprezinte interesele acolo. Vă readuc aminte că raportorul pe AI Act a fost român (europarlamentarul Dragoș Tudorache, n.r) și nu a organizat absolut nicio dezbatere aici în România cu stakeholderii ca să vadă și punctul nostru de vedere. Practic, noi nu ne-am susținut foarte bine interesele naționale acolo și același lucru se pare că s-a întâmplat și aici”, a declarat Ana Maria Stancu, fondatoarea RoboHub, la Euronews România.
Expertă: „Nu știu câte date digitale are România astfel încât să folosească un astfel de super computer”
„Pe de altă parte, ceea ce pot să vă spun este că inteligența artificială funcționează pe bază de date. În acest moment, nu știu câte date digitale are România astfel încât să folosească un astfel de super computer. De altfel, nici Europa nu are atât de multe date încât să folosească atât de multe AI factories (fabrici AI), cum își propun. De ce?
Pentru că la nivel european datele sunt segregate pe zone naționale. În acest moment, de exemplu, se lucrează la un proiect în care să se adune toate datele pe Agricultură, însă nu este atât de simplu, pentru că există legislație pe fiecare țară în parte și de asemenea există discuția cu cine are datele.
Acest plan este un pas înainte, însă ce am observat în ultimele două decenii de observare a politicilor publice este că este ok să pui bani în ceva care îți trebuie, însă trebuie să o faci la timpul potrivit. Și implementarea este foarte importantă”, a explicat Ana Maria Stancu.
„AI act este foarte bun în a-și proteja cetățenii”
„Încă de când s-a făcut AI Act, cred că eram printre primii care au zis că AI act nu va fi bun pentru IMM-urile și start-up-urile din UE pentru că toată procedura de verificare pentru a pune pe piață un astfel de sistem este extrem de complicată. În cele din urmă au introdus un fel de sandbox, adică un mediu în care poți să testezi această aplicație și să vezi dacă este ok pentru cetățeni. Aș sublinia aici că, AI act, pe de altă parte este foarte bun în a-și proteja cetățenii. Vedem din ce în ce mai multe cazuri în care inteligența artificială din America, de exemplu, a dus la niște rezultate destul de proaste pentru unii oameni și atunci faptul că ne protejează este ok, însă acum Comisia Europeană se uită cum să îmbunătățească partea aceasta pentru IMM-uri, după ce deja a legiferat-o”, a mai spus experta.
- România este ultimul loc în Europa în ceea ce privește inovația, potrivit unui studiu.
Politehnica București, proiect în domeniul comunicării de date cuantice
„Pe zona de computere cuantice, unde se va ajunge și aceste AI factories, este că știu că Politehnica București are un proiect în zona aceasta, însă pe zona de comunicare de date cuantice.
Implicarea noastră depinde și dacă avem date cu care să antrenăm un AI. În momentul de față nu există foarte multe inițiative care să folosească măcar cloud-ul disponibil comercial ca să antreneze niște date. Putem să avem AI factories, putem să avem una în România, dar ce facem cu ea?
În momentul de față nu avem o strategie ce să facem cu aceste date și cum le facem să fie împreună. În plus, se lucrează la cloud-ul guvernamental care teoretic ar trebui să adune acolo datele și poate să aibă și o mică putere, o capacitate de analiză a datelor”, a mai spus fondatoarea RoboHub.
Cloud-ul guvernamental ar putea fi folosit pentru a antrena AI
„Teoretic este începutul a ceea ce înseamnă AI în zona publică, pentru că ar aduna toate disponibile în diverse instituții ale statului într-un singur loc, astfel încât să le antrenăm și să putem să facem analize foarte clare și predicții.
AI-ul la asta folosește, să faci niște predicții. Poți să te uiți la niște statistici și să spui: dacă vom continua așa, se va întâmpla asta. Dacă modificăm ceva, rezultatul va fi diferit.
Comisia Europeană pleacă de la: haide să facem asta, dar nu știm foarte clar în ce direcție ne duce”, a mai spus ea.
China, strategie pentru a conduce cursa în domeniul AI și al roboticii
„China este foarte mult în față, a început să ia fața Americii la zona aceasta de AI, pentru că de câțiva ani ei au o strategie extrem de clară să fie primii în domeniile roboticii și inteligenței artificiale. Au pus foarte mulți în asta.
Ei se pregătesc de ani de zile pentru asta. În momentul de față, când ai un nivel DESI - de competențe digitale ale cetățenilor - destul de jos, inclusiv la nivelul UE sunt doar câteva țări care stau foarte bine, să te apuci să faci fabrici AI este foarte ok, dar trebui să vii și cu partea de stimulare a oamenilor.
În acest moment, sunt foarte multe rapoarte care arată că IMM-urile au o rată de adopție extrem de mică a acestor unelte de inteligență artificială. De ce? Pe de o parte nu știu să le folosească, pe de altă parte nu au datele pe care să le introducă ca să facă aceste predicții”, a concluzionat ea.
