Cu două proiecte de legi amânate, având multe aspecte controversate, și cu răsunătoare scandaluri de plagiat, bilanțul educației în 2022 este unul negativ, spune fostul ministru al Educației Mircea Miclea. El a analizat într-un interviu pentru Euronews România prin ce a trecut Educația românească în 2022 și ce ar putea urma în 2023.
Mircea Miclea este profesor, psiholog și fost ministru al Educației (2004-2005), care a pus bazele actualei Legi a învățământului, aprobate în 2011 în timpul mandatului lui Daniel Funeriu. Miclea este cel care a cerut prima dată 6% din PIB pentru educație. Și-a dat demisia de onoare de la Minister, după ce a primit un buget mult prea mic pentru a implementa reforme reale. Este recunoscut drept unul dintre cei mai buni experți în educație din România.
Cum arată bilanțul educației pentru 2022?
Mircea Miclea: „O spun cu toată tristețea... e un bilanț negativ. În acest an s-a decis ca pentru anul 2023 să se aloce cel mai mic buget pentru educație de când știm noi, cel puțin din 1990. Vă reamintesc eu am demisionat, în 2005, pentru că era insuficientă bugetarea educației.
Pentru educație, o țară săracă așa cum era România în 2005, se aloca 3,73 din PIB, ceea ce mi s-a părut insuficient, iar acum ajungem la 2,1% din PIB și nimeni nu demisionează, probabil consideră că acest lucru este adecvat...
Una peste alta, legile educației așa cum au fost ele propuse sub formă de proiecte au dezamăgit majoritatea actorilor cât de cât competenți sau interesați de reforma Educației. În al doilea rând, aceste proiecte au ieșit așa de prost pentru că în spatele lor este un proiect, România Educată, al președinției care, din păcate, este complet dezamăgitor, aș spune foarte clar: incompetent”
Concret, ce credeți că s-ar putea face cu 2,1% din PIB? Este, cred, și primul an în care Armata a primit mai mulți bani, dar totul începe de la Educație...
Mircea Miclea: „Probabil că cei care decid consideră că o țară se apără mai bine prin arme decât prin Educație, ceea ce este complet greșit. Într-o economie cum este cea din viitor, în care principala resursă nu sunt mineralele și nici capitalul, ci mintea oamenilor, în această economie educația este elementul esențial care-ți asigură prosperitate, care te apără de orice altceva, de boli, de războaie. Ce se poate face cu acest buget alocat educației?
Probabil supraviețuirea, adică să ne târâm încă un an de zile în același mod în care am făcut-o până acum, fără să rezolvăm niciuna din problemele majore ale educației”
Amintim că bugetul alocat Ministerului Educației este de 2,1% din PIB. La acesta se mai adaugă bugetele altor Ministere care au responsabilități ce țin de Educație, dar și bani care nu vin de la bugetul de stat, ci din finanțarea proprie a unor instituții precum universitățile. Adunați, toți acești bani ar însemna echivalentul a 3,2% din PIB pentru 2023. Cu acești bani, anul viitor, Ministerul va trebuie să aplice noile legi ale Educației, foarte controversate în formula cunoscută publicului până acum.
Cum vi se par proiectele legilor educației, din ce știm până acum?
Mircea Miclea: „Problema bacalaureatului este foarte prost rezolvată așa cum este formulată în momentul acesta în legi. Practic, înveți ceva și dai bacalaureatul din cu totul altceva. Un alt lucru problematic, major, este admiterea la liceu.
Ideea ca admiterea să se facă întâi la colegiile naționale, adică ele să fie cele care stabilesc admiterea și abia după aceea se organizează evaluarea națională, mi se pare o soluție total greșită, extrem de discriminatorie.
În ceea ce privește învățământul superior, sunt iarăși destul de multe aspecte care sunt problematice: de pildă mandatul rectorilor. Ideea aceasta de a avea un număr nelimitat de mandate mi se pare greșită pentru însănătoșirea instituțiilor”
Până la urmă, singura reformă deja aplicată este schimbarea structurii anului școlar în curs, de la semestre la cele cinci module de învățare, intercalate cu cinci vacanțe. Cum vi se pare această măsură?
Mircea Miclea: „Ideea de a renunța la teze mi se pare total greșită. Era o modalitate prin care, la finalul semestrului sau al trimestrului, elevii erau puși din nou în situația de a recapitula ce este mai important din ceea ce au învățat până atunci.
Cât privește împărțirea pe module, mi se pare complet aleatorie. Nu contează atât de mult cum împărțim anul școlar: în module, în trimestre, în semestre, contează câte zile de învățare avem”
Cum ați vedea formarea profesorilor din România astfel încât să atragem profesori de calitate, să îi formăm calitativ, să îi păstrăm la un nivel calitativ de-a lungul carierei, să nu-i pierdem? Mi se pare cel mai important element aici, de fapt.
Mircea Miclea: „Parțial, am încercat să ilustrez în actuala lege, cred că principala modalitate de pregătire a cadrelor didactice este prin masteratul didactic. Adică ai terminat o licență într-un anumit domeniu și apoi te dedici complet meseriei de profesor, având posibilitatea ca pe parcursul masteratului didactic de doi ani să faci a doua specializare.
De asemenea, trebuie să dăm salarii diferențiate. Principalul aspect care trebuie luat în seamă este că, în momentul de față, indiferent că ești un profesor slab sau un profesor bun, ai același salariu. Ori acest salariu uniformizant nu-i motivează pe cei buni să fie mai buni și pe cei slabi să fie un pic mai buni decât sunt”.
Dacă astăzi ați fi ministru al Educației și ați avea pe mână proiectul acestei legi, care sunt elementele-cheie pe care le-ați introduce? De ce are nevoie acum sistemul de educație din România ca să se mai însănătoșească?
Mircea Miclea: „Cred că aș reconsidera legea din 2011, legea actuală, aș discuta cu principalii actori implicați care sunt elementele care eminamente trebuie schimbate și aș face această schimbare pe această lege, care încă nu a fost complet aplicată”
Ce-i doriți Educației în 2023?
Mircea Miclea: „Să fie mai bună decât în acest an. Cred că toată lumea își dorește acest lucru și sper ca oamenii să aibă această luciditate de care avem nevoie cu toții, să înțelegem și să punem în practică faptul că, dacă nu ne dezvoltăm educația, nu ne putem dezvolta țara”.
