Examen de admitere la toate colegiile, organizat după Evaluarea Națională, începând cu 2024. Probă de limba română cu elemente de gramatică la Bacalaureat din 2027, examen care va fi susținut pe calculator. Acestea sunt cele mai importante modificări anunțate astăzi de către ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, la proiectele legilor educației, care se află în dezbatere publică până pe 24 august. Noile modificări au stârnit, însă, controverse în spațiul public.
Patru specialiști au discutat la Euronews România despre modificările legilor Educației: Florin Lixandru, secretar de stat, Ministerul Educației, Ștefan Pălărie, senator USR, secretar Comisia pentru Învătământ, Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor și Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.
Avantajele pachetului legislativ
În viziunea lui Florin Lixandru pachetul legislativ s-a bucurat de o mare consulatare, iar Ministerul Educației a fost deschis colabărării.
Florin Lixandru: „În primul rând, acest pachet legislativ, lansat în dezbatere publică în ultima perioadă, s-a bucurat de o foarte mare consulatare și drept dovadă că Ministerul Educației este deschis colaborării. Unul dintre cele cinci puncte agreate în discuțiile cu partenerii noștri a fost acesta legat de admitere. Este oferirea unei șanse unor elevi care și-au dorit să ajungă la un liceu, dar având o medie mai mare sau mai mică nu pot ajunge acolo cu repertiție computerizată. În felul acesta dăm posibilitatea colegiilor, deci toate instituțiile cu statut de colegiu, nu numai colegiile naționale, să organizeze admitere pentru un anumit număr de locuri din cifra de școlarizare. Fiecare unitate de învățământ va avea posibiltiatea să aleagă dacă organizează sau nu, deci nu este obligatoriu, și totodată va putea să stabilească procentul din cifra de școlarizare care va fi ocupată prin acest concurs de admitere, iar restul locurilor vor merge în continuare prin admitere computerizată. Practic dăm posibilitatea de a stimula excelența în învățământul preuniversitar”.
Trei probleme majore
Pe de altă parte, Ștefan Pălărie a criticat pachetul legislativ.
Ștefan Pălărie: „Aceasta este una dintre temele importante, dar care pălește ca importanță față de alte probleme ale acestui pachet de propuneri de lege. Aceste propuneri politizează îngrozitor ceea ce se întâmplă în sistemul educațional. Ne putem uita să vedem de câte ori această lege face referință la expresia «ordin de ministru». Dacă însumați referințele din prima lege cu a doua, o să găsiți că depășim 250 de referințe. Asta înseamnă că ceea ce ar fi trebuit să fie un cadru legislativ constituțional, trecut prin Parlament, nu mai avem decizii luate într-o dezbatere parlamentară ci ne vom muta de la această dezbatere la o rugăminte către ministrul Educației, ca în ordinul de ministru să fie trecute lucrurile care ar fi corecte pentru sistemul de învățământ din România.
A doua problemă – întregul sistem de reformă este bazat pe această mare iluzie și anume creșterea salariilor din învățământ. Apoi, cele mai mari probleme sunt cele legate de echitate și incluziune. Temerea este ca meditatori din acele licee vor fi cei care vor pregati viitoarele loturi de excelență
Aș mai adăuga o temă uriașă, cea a blindării plagiatorilor din educație, prin formulări de amnistiere la 3 ani distanță, prin formulări de a putea să își retragă titlul de doctor obținut prin fraudare”.
Reticențele părinților și elevilor
Totodată, Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, a vorbit și el despre nemulțumirile parinților și elevilor.
Robert Avram: „Suntem bucuroși că avem un nou proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, atunci când părinții și elevii reclamă nevoia unei reforme legislative este clar că avem nevoie de ea. În ce privește admiterea în colegiile naționale aici avem reticență, am exprimat-o public de fiecare dată, am comunicat-o și Ministerului, nu susținem examenul de admitere în colegii în forma prezentată de ministrul Educației pentru că din punctul nostru de vedere creează inechități.
Avem pe de o parte OECD care ne spune că examenele cu miză mare nu sunt de dorit mai ales la elevii cu vârste fragede și tot OECD ne spune că în Europa și Asia Centrală, o caracteristică negativă a învățământului preuniversitar este faptul că ascensiunea în liceu este foarte selectivă pe plan academic. Sunt de părere că ar trebui să rămânem la evaluarea națională ca fiind un mod de admitre în licee și calibrarea subiectelor astfel încât să avem o departajare reală. Excelența se poate face în multe feluri și nu neapărat prin segregare.
Separarea elevilor foarte buni care au resurse financiare pentru că o bună parte a muncii lor se datorează meditațiilor în privat. Vom avea situații când vom avea acești elevi într-o parte și restul elevilor care nu au acces la resurse în celelalte licee”.
Alte neajunsuri
În final, Ovidiu Voicu a vorbit despre alte neajunsuri ale actualului sistem de educație.
Ovidiu Voicu: „Toți cu funcție de management în educație sunt legați de ministrul Educației ceea ce înseamnă o politizare masivă de sus până jos. De la vârful Ministerului până la conducerea școlilor cu un număr crescut de director.
Această prioritizare, prioritatea colegiilor naționale, de fapt dă prioritate persoanelor cu venituri medii și peste medie, cei care au posibiltatea de a-și dopa copiii cu meditații, este compensată teoretic în lege, doar teoretic, de nenumărate măsuri de educație incluzivă, școala după școală, masă caldă, programe remediale, pe care le găsim în lege cu un asterisc de care foarte rar vorbim.
Funcționează această lege doar dacă vom aloca 15% din bugetul României pentru educație. Ori dacă vrem să fim cinstiți acești bani nu există. Să o spunem de la început. Niciun Guvern oricât de bine intenționat ar fi, nu poate să tipărească bani, de unde să-i scoată?
Vedem că la această rectificare de astăzi avem o suplimentare ridicolă la min. Educației care de fapt e pe minus când te uiți. Se alocă 64 milioane, dar costă 200 milioane doar salariile profesorilor. Diferența între 64 și 200 este o scădere a bugetului pentru educație incluzivă de exemplu”.
