Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, îi îndeamnă pe profesori să-și facă PFA-uri. „Fără să-mi depășesc limitele de competență ca ministru al Educației, da, cred că este o soluție de bun simț. Dacă ai dorința și energia necesară prestării acestor activități, este o modalitate transparentă de a face PFA și de a plăti impozit aferent”, a declarat Cîmpeanu la „Bună seara, România!”.
Câți profesori dau meditații în 2022
„Este un fenomen răspândit nu numai în România, ci în orice stat al acestei lumi. Este normal ca un părinte să dorească să investească în educația propriului copil. Singura problemă pe care am semnalat-o este aceea a perspectivei etice, pentru că nu e corect să faci meditații cu elevii de la propria clasă”, a spus Cîmpeanu.
Ministrul a mai explicat că acest lucru face obiectul unei interdicții încă din anul 2018, fiind un ordin de ministru, care, „din păcate, nu s-a respectat”, pentru că nu au existat nici mecanisme de verificare, nici sancțiuni.
„Eu am propus să ridic interdicția de la ordin de ministru la nivel de lege. Este un act normativ cu o putere mult mai mare: să avem un mecanism, o comisie națională de inspecție școlară, care să aibă prerogative de verificare a normelor de etică și de deontologie profesională”, a mai adăugat Cîmpeanu.
Se vor desfășura meditațiile într-un cadru legal?
Sorin Cîmpeanu a menționat că, din punctul de vedere al Ministerului Educației, meditațiile într-un cadru legal ar putea ajuta la perfecționarea educației copiilor și că sunt binevenite. Pe de altă parte, el a afirmat că pentru Ministerul de Finanțe ar putea exista probleme, care ar duce la evaziune fiscală.
Fiscalizarea ar fi oportună?
„Fiscalizarea poate fi oportună, mai ales că serviciile educaționale sunt scutite de plata TVA-ului, deci am înțeles că ar fi un impozit rezonabil pentru aceste activități, pentru cei care își declară această activitate”, a explicat ministrul Educației.
Cîmpeanu susține că PFA-ul este o „soluție de bun simț”, mai ales pentru cei care au dorința și energia necesare să presteze aceste activități.
Pentru idealiști nu ar fi suficient un sistem de educație românesc fără meditații?
„Am putea vreodată să ajungem acolo? Nu, pentru că meditațiile sunt un lucru curent în orice sistem de educație, chiar și în cele mai bune sisteme de educație. Știu exemple concrete. Problema noastră este să nu încalce etica, să nu intri într-un conflict de interese, să faci meditații acasă și în același timp să notezi, la clasă, copiii. Și așa avem astfel de probleme, pentru că, gândiți-vă, spre exemplu, într-o comună în care există un singur profesor de matematică, poate acel profesor are un copil, el dă note propriului copil și apoi acele note sunt luate în calcul într-o anumită pondere la Evaluarea Națională. Nu pot fi idealist”, a mai spus acesta.
Pot produce inechitate meditațiile?
Ministrul este de părere că accesul inechitabil la educația de calitate este principala problemă a sistemului de învățământ românesc.
„Meditațiile nu sunt de natură să sprijine rezolvarea problemelor de echitate, din păcate. Ele sunt un lucru pe care nu poți să-l împiedici. Nu poți să împiedici un părinte să investească în educația propriului copil. Nu sunt genul de activități care să rezolve problemele de acces echitabil la educație, așa cum avem investiție integrată de peste 500 de milioane de euro pentru reducerea abandonului școlar, pentru activități remediale, pentru activități pe diverse paliere, așa cum avem acțiuni de micșorare a diferențelor, care sunt enorme între spațiul urban și rural, din perspectiva abandonului școlar, a calității. Acestea sunt măsurile structurale pe care suntem obligați să le luăm pentru susținerea echității”, a mai adăugat Cîmpeanu.
„Subiectul meditații nu susține echitatea”
„Subiectul meditații nu susține echitatea, pentru că la meditații vor avea acces acei copii ai căror părinți au posibilitatea și dorința să meargă. Noi trebuie să-i sprijinim pe ceilalți, care n-au această posibilitate, pentru a permite accesul egal la educație”, a explicat ministrul.
Salariații din învățământ au protestat în Capitală. Ați apucat să purtați discuții noi?
„Discuțiile cu sindicatele și cu Ministerul Educației sunt permanente. Aș putea să spun chiar zilnice. Întâlniri cu premierul au avut loc anul acesta. Colegii care reprezintă sindicatele știu foarte bine câte demersuri s-au făcut pentru a putea fi plătită o parte din diferență, drepturile salariale cuvenite. Nu s-au plătit toate și acesta a fost un motiv justificat de supărare. Sigur că premierul va avea cât se poate de curând, sunt absolut convins, discuții cu sindicate, în prezența ministrului de Finanțe. Sunt unul dintre cei care susține rezolvarea acestei probleme, după cum susțin 15% din bugetul național pentru educație și susțin că unui profesor debutant, pentru a-i putea fi redat prestigiul, pentru a-i putea fi redat statutul social și pentru a avea o motivație suficientă, pentru a se putea pregăti și a rămâne în sistemul de educație, trebuie să înceapă cu un salariu mediu pe economie. Este un lucru pe care eu îl consider absolut necesar, dacă vrem să avem profesori pregătiți în sistem”, a mai spus Cîmpeanu.
Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar
„Ministerul Educației are o execuție bugetară chiar puțin peste cea planificată pe primele patru luni. Ministerul Educației este în curs de a-și crește bugetul, pentru că așteptăm un transfer de aproape un miliard de lei, pentru a putea semna contractele în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar și, din această perspectivă, să spunem că, atâta vreme cât nu e vorba de toate categoriile de bunuri și servicii și există fondurile europene și fondurile din PNRR, atâta vreme cât eu n-am văzut textul de lege, s-ar putea să fie categorie exceptată de la aceste reduceri de buget cu 10% pentru bunuri și servicii”, a mai spus ministrul.
Ce ar putea fi schimbat sau îmbunătățit la capitolul siguranța elevilor?
Sorin Cîmpeanu a explicat că dacă ne referim la siguranța seismică și la incendiu există un program al Băncii Mondiale, prin care un număr important de școli beneficiază de finanțare, tocmai pentru a compensa aceste deficiențe, pe care multe dintre clădiri le au din perspectiva siguranței seismice și la incendii.
„Apoi, corelat cu obiectivele pe care le avem în PNRR , există un număr de școli care vor suferi lucrări de reabilitare pentru a deveni școli verzi”, a mai adăugat acesta.
În ceea ce privește bullyingul din școli, ministrul a explicat că în prezent există grupuri de acțiune anti-bullying la nivelul fiecărei școli, adăugând că de multe ori nu sunt funcționale.
„Nu există suficient sprijin din partea consilierilor școlari, pentru că nu avem suficient de mulți consilieri școlari. E nevoie, și voi propune în noua lege, ca un consilier școlar să fie pentru cel mult 500 de elevi. Insist ca aceste persoane să aibă dublă competență de asistență psihopedagocică și consiliere școlară. E nevoie de oameni, e nevoie de resursă umană. Dacă vom avea acești consilieri, ei vor trebui să-și deruleze activitatea în școală zi de zi, pentru a cunoaște problemele elevilor, pentru a cunoaște mediul educațional, profesorii și, dacă se poate, și problemele din familie. În acest fel, am putea să combatem și acest fenomen al bullyingului, vom putea să orientăm și elevii mai bine și vom putea să compensăm aceste tulburări socio-emoționale”, a mai menționat Cîmpeanu.
„Am ajuns cu calitatea educației într-un punct de minim”, potrivit ministrului Educației
Ministrul a mai explicat că „fiecare dintre cei care au avut responsabilități în sistemul de educație este responsabil pentru acest punct de minim”.
„Aș îndrăzni să spun că fiecare din actorii din educație sunt responsabili, iar ultimii doi ani de criză sanitară, din păcate, nu au făcut decât să amplifice acele probleme cronice din sistemul de educație. De aceea, am spus că suntem într-un punct de minim, că partea bună e că avem aceste oportunități, existența proiectului „România educată” și susținerea pentru o nouă legislație în educație, care să ne definească arhitectura de sistem. Resursele financiare sunt cele 3,6 miliarde de euro din PNRR, la care se adaugă și ceea ce am solicitat, 15% din bugetul național pentru educație. Mai e nevoie de perseverență, de timp, onestitate și eliminarea ipocriziei”, a conchis ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.
