De ce inundațiile ne iau mereu prin surprindere și care sunt soluțiile? Efectele inundațiilor care au lovit județele din Moldova, în noaptea de 13 spre 14 septembrie, sunt relevante în acest context. E adevărat că ploile au căzut în cantități imense, însă nu este prima dată când se întâmplă asta, dacă ne aducem aminte cel puțin de inundațiile din 2013, din aceleași zone.
În mod normal, înveți din așa ceva, însă vedem că, la peste un deceniu distanță, același loc a fost lovit de inundații catastrofale, care au dus și la patru decese.
Dacă autoritățile au reacționat cât de repede au putut, au salvat oamenii și le-au oferit cazare și alimente, problema se pune exact ca atunci când mergi la doctor: nu cumva e mai eficient să previi decât să tratezi? Iar experții au dat soluțiile și au spus cum putem evita pierderea de vieți.
Ce facem în fața inundațiilor care lovesc România
Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City: „Autoritățile au spus că a plouat foarte mult și nu avem ce face când avem cantități mari de apă. Așa este, în teorie. În practică, anual, România se confruntă cu astfel de inundații și nu cred că este o noutate pentru nimeni.
Mereu vorbim de pierderi de vieți omenești și pagube materiale considerabile. Dar eu cred că ar trebui să înțelegem despre administrarea acestor dezastre, despre managementul acestor dezastre. Toată lumea vorbește despre evacuare și salvare, dar nimeni nu vorbește despre prevenție, despre educație și despre investițiile care trebuiau făcute. Avem tehnologii, avem exemple de bună practică în întreaga lume, sunt foarte multe orașe mari, cum ar fi Rotterdam, Amsterdam, în țări care sunt sub nivelul mării. Sunt orașe care au înțeles cum să integreze aceste tehnologii.
Noi avem o foarte mare problemă de coerență în aplicarea acestor strategii. România are o legislație prin care poate acționa, dar autoritățile nu sunt pregătite, mai ales cele locale, nu urmează cursuri de pregătire, nu știu ce au de făcut. Și uitați-vă la primari ce abordări diferite ați văzut în ultimele 24 de ore: unii au înțeles cum să lucreze cu celelalte autorități implicate, iar ceilalți au făcut cum au știu.
Mai avem o problemă și de educație civică. Populația, în general, nu are încredere în autorități. Și la ora asta avem oameni în podurile caselor, nu vor să evacueze, nu au încredere în mesajele pe care le transmit autoritățile, sunt mulți oameni reticenți."
Expert: „Ne speriem despre ce înseamnă siguranța acestor diguri și baraje”
Practic, autoritățile locale și centrale ar trebui să apeleze la specialiști și să nu facă totul după ureche, așa cum se întâmplă de multe ori. Însă trebuie aplicate măsuri și în ceea ce privește consolidarea barajelor și digurilor din țară.
Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City: „Apoi trebuie să ne uităm la niște soluții concrete. Aici apare deja tragedia. Avem legislație, avem fondurile europene, deci România are acces la miliarde de euro și mulți din acești bani pot fi folosiți și aici. Autoritățile locale trebuie să înțeleagă diferența între a cheltui și a investi.
De multe ori, ne uităm la procentele din fondurile de coeziune sau din fondurile PNRR, să vedem cât la sută a absorbit România. Eu cred că ar trebui să ne uităm cât am investit, nu cât am cheltuit. Banii ar trebui să se ducă direct în investiții, în comunitățile noastre. Și să știți că nu trebuie să reinventăm apa caldă. Vorbim despre refacerea și consolidarea barajelor. Dacă facem o analiză, în România, ne speriem despre ce înseamnă siguranța acestor diguri, baraje.
Uitați-vă și în zona rutieră, în zona podurilor. Trebuie să mai cadă câte un pod ca să vorbim despre siguranța rutieră în România, sau, în acest caz, trebuie să existe o asemenea tragedie ca să avem o astfel de discuție.
Vorbim despre proiecte care permit construcțiilor să reziste la creșterea nivelului apelor. Uitați-vă cum au fost puse casele exact în zonele cele mai proaste. Vorbim de structurile de protecție, de realizarea de măsuri nestructurale, iar asta înseamnă controlul utilizării albiilor minore. Și România a avut, înainte de 89, o asemenea strategie, vorbim despre zone foarte mari, fie lunca Dunării, despre alte porțiuni de teren special construite pentru a fi inundate în astfel de situații, apă care poate fi ulterior folosită în irigații.
Vorbim despre stații de pompare moderne. Uitați-vă la dotarea celor de la ISU. Ei au luat cam tot ce au avut acum pe raza a 15-20 de județe și au dus acolo. Doamne ferește să se întâmple altceva în altă regiune a țării, pentru că nu mai avem capacitate de reacție.
Vorbim apoi despre sistemele de monitorizare în timp real. Aici e foarte simplu: sunt senzori IOT, că tot vorbim de sistemele smart, vorbim despre monitorizarea nivelurilor apelor, râuri, lacuri, date care pot oferi avertismente timpurii pentru autoritățile locale, care pot face evacuările în timp util. Este extrem de important.
Apoi putem să facem o platformă națională de alerte, unde putem trimite notificări personalizate până la nivel de comunitate, de sat, de comună, există această tehnologie. Să știți că sunt sisteme pe care România și le poate permite, nu sunt atât de scumpe.
În regiunile unde sunt acum colegii dumneavoastră sunt oameni care sunt în podurile caselor, care nu vor să se evacueze, nu vor să-și părăsească casa. Aici nu știu dacă poate exista cumva o obligație. Vorbeam despre educație și despre încrederea în autorități. Când ai niște autorități coerente, pe care le vezi că se implică, că au înțeles ce se întâmplă, normal că ai încredere în ele. Dar când există o bâjbă generală, normal că îți pierzi încrederea și nu te mai iei nici după primar, nici după mesajele RO-Alert.
Eu cred că ar trebui de îndată să facem această educație la nivelul populație, la nivelul autorităților, să începem să atragem acești bani europeni pe care România îi are, iar într-o perioadă de 3-5 ani, putem să vorbim despre investiții clare, coerente, care pot să reducă riscul acestor inundații, pot să salveze vieți."
Comunicatul MAI, de duminică dimineață, confirmă că oamenii chiar se află în podurile caselor și nu vor să fie evacuați.
Comunicat MAI: „Efectivele MAI intervin în aceste momente în localități din județele Vaslui și Galați, unde peste 5.000 gospodării și peste 15.000 persoane sunt afectate de fenomenele hidrometeorologice periculoase.
În localitatea Pechea, Galați, 11 persoane au refuzat evacuarea din zona inundată și se află în podurile locuințelor, fiind monitorizate de forțele de intervenție. Acestea au solicitat doar alimente și apă. De asemenea, 1 echipă de pirotehniști din cadrul Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență a IGSU s-a deplasat către zona digului din localitatea Pechea, pentru evaluarea situației în scopul realizării unei breșe."
Bilanțul MAI, după inundațiile din județele din Moldova:
- patru decese și două persoane dispărute.
- peste 5.000 de gospodării afectate.
- peste 15.000 de persoane afectate de inundații.
- în ultimele 24 de ore, au fost afectate 28 localități din 7 județe (Argeș, Bacău, Galați, Iași, Neamț, Timiș și Vaslui).
- 320 de persoane salvate.
- 4 persoane și-au pierdut viața, iar două persoane sunt date dispărute (în localitățile Pechea și Costache Negri, Județul Galați).
