Două specii noi de dinozauri au fost descoperite de o echipă internațională de cercetători din care fac parte și specialiști de la Universitatea din București. Una dintre aceste specii este chiar cel mai mare dinozaur descoperit vreodată pe teritoriul României. A trăit în urmă cu aproximativ 72 de milioane de ani a fost denumit de paleontologi „Uriashul”.
Două noi sopecii de dinozaur
Paleontologii au descoperit două specii noi de sauropode, adică dinozauri ierbivori cu gâtul lung, pe care le-au denumit Petrustitan Hungaricus și Uriash Kadici. Astfel, numărul acestor specii din Europa ajunge la 11, în contextul în care, acum 15 ani, cercetătorii știau doar de cinci astfel de dinozauri pe continentul nostru. Patru dintre aceste specii au trăit în Transilvania, care, acum 72 de milioane de ani, era un arhipelag de insule tropicale.
Zoltan Csiki-Sava, paleontolog și profesor la Universitatea din București: „Sunt ultimii din tagma lor care au supraviețuit până la sfârșitul Cretacicului și care - știm deja de mai bine de un secol – trăiau pe Insula Hațegului".
Primul animal descoperit de acest fel se numește Magyarosaurus Dacus. Fosilele acestuia au fost găsite acum mai bine de un secol, de către paleontologul Franz Nopcsa. O parte din ele se află la Facultatea de Geologie a Universității din București. În timpul în care au trăit aceste animale, Europa era situată mai la sud și o mare parte din teritoriu se afla sub ape. În timp, mișcările plăcilor tectonice au împins continentul la nord și l-au ridicat de sub mări.
Zoltan Csiki-Sava, paleontolog și profesor la Universitatea din București: „Foarte mulți dinozauri au devenit pitici tocmai pentru a se adapta acestui mediu insular în care trăiau. Ceea ce am descoperit în timpul acestui studiu puțin mai extins este că, pe lângă Magyarosaurus, au trăit, pe Insula Hațegului, și titanozauri, rude ale acestuia, care aveau însă talii mult mai mari, de la care ne-au rămas câteva oase care sunt semnificativ mai mari decât osul acesta. Arată și faptul că cel puțin unii dinozauri din zona Hațegului au reușit să scape de acest proces de piticism, de scădere a taliei și au reușit să-și păstreze taliile relativ mari, chiar în condițiile de viață insulară".
„Uriash"-ul era probabil mai mare decât ruda sa, Ampelosaurus, care a trăit pe teritoriul Franței de astăzi.
Zoltan Csiki-Sava, paleontolog și profesor la Universitatea din București: „Estimările noastre sugerează că Uriash ajungea probabil la 12 metri lungime, deci era semnificativ mai mare, probabil de două-trei ori mai mare decât Maghiarozaurus, în lungime. Greutatea lui este estimată undeva spre 7-8 tone, deci era undeva aproape de zeze ori mai greu, de zece ori mai mare decât Magyarosaurus".
Animalele acestea au reușit să-și păstreze talia din două motive. Pe de o parte erau mai ferite de prădători.
Zoltan Csiki-Sava, paleontolog și profesor la Universitatea din București: „Pe de altă parte, puteau să se hrănească în mod diferențiat. Puteau să ajungă mult mai sus, undeva pe la 4-5 metri înălțime, puteau să se hrănească foarte bine cu vegetația care până atunci era practic neatinsă de alte ierbivore de pe Insula Hațegului. A permis prezența acestui animal de talie mare într-un habitat în care condițiile insulare practic forțau orice animal de talie mare să devină mai mic".
Studiul a fost condus de Veronica Diez Diaz și publicat în revista de specialitate Journal of Systematic Palaeontology. Pe lângă cercetătorii de la Universitatea din București, au mai participat paleontologi de la Muzeul de Istorie Naturală din Berlin și University College London. Descoperirea a fost posibilă datorită finanțării din parte The Royal Society și The Jurassic Foundation.
