Un arhipelag de insule tropicale populat de vegetație preistorică și de mai multe specii de dinozauri pitici.
Așa arăta Transilvania în urmă cu 70 de milioane de ani. Cu mult timp înainte ca Europa să existe sub forma pe care o știm astăzi, înainte de formarea munților și de ridicarea continentului de sub ape, insulele acestea se aflau în apropierea Ecuatorului și erau pline de viață.
Specii de dinozaur unice, în România
Urmele animalelor care au trăit acolo le descoperă astăzi paleontologii care lucrează la săpături în Țara Hațegului. Sunt specii noi, care nu au existat nicăieri altundeva în lume. Primul paleontolog care a descoperit fosile acolo a fost baronul local Franz Nopcsa.
„Au fost găsite pe dealurile din spatele castelului familiei. Sora lui Nopcsa a descoperit primele fosile în timp ce se plimba pe moșie. I-a atras atenția fratelui său, care a scos din pământ un craniu aproape întreg de dinozaur”, a explicat profesorul și paleontologul Zoltan Csiki-Sava de la Facultatea de Geologie și Geofizică a Universității din București.
Aceasta a fost prima fosilă de dinozaur identificată pe teritoriul României, iar de atunci săpăturile paleontologice au continuat. „Din punctul acesta de vedere, Nopcsa este, într-un fel, fondatorul cercetării dinozaurilor din România”, a spus Zoltan Csiki-Sava.
Colecția lui Nopcsa nu este, însă, păstrată în România. Baronul a vândut-o la începutul secolului al XX-lea Muzeului de Istorie Naturală din Londra.
Au fost însă și alți paleontologi care i-au călcat pe urme nobilului transilvănean. Kadić Ottokar a fost unul dintre aceștia.
El a marcat pe o hartă originea exactă a fosilelor descoperite de el, însă harta a rămas uitată în arhive mai bine de 100 de ani. În tot timpul acesta, neștiind unde exact au fost făcute săpăturile inițiale, niciun paleontolog nu a mai putut investiga mai departe.
„Pentru mult timp, locația acestor situri a rămas un mister. În urmă cu 5 ani, László Makádi, care este cercetător de la Institutul Geologic din Budapesta, a descoperit harta folosită de Kadić Ottokar. Aceasta avea șapte locuri însemnate cu X, ceea ce ne-a oferit posibilitatea să facem săpături în aceleași locații, iar după reușita acestora, am vrut să căutăm și alte zone în apropiere unde ar putea fi îngropate fosile, lângă satul Vălioara”, a povestit cercetătorul Gábor Botfalvai, coordonatorul expediției paleontologice din Țara Hațegului.
„Asta am făcut în 2019 și din șapte puncte de pe harta respectivă, noi am reușit să identificăm șase, ceea ce ni s-a părut un rezultat excepțional. Mai mult decât atât, din cele șase locații, în cinci am găsit și oase. În ultimii trei ani, am reușit să adunăm o cantitate destul de impresionantă de fosile din zona respectivă. Am reușit să publicăm o primă parte din aceste descoperiri într-o lucrare în care am descris resturile unor schelete de dinozauri ierbivori”, a explicat Zoltan Csiki-Sava.
Fosile de dinozauri, în Țara Hațegului
Fosilele de dinozauri de acum 70 de milioane de ani descoperite în Țara Hațegului sunt analizate la Budapesta, în laboratoarele de la Universitatea Eötvös Loránd.
„Animalele acestea au trăit în timpul Cretacicului târziu. În locurile în care am găsit dinozaurii, rocile sugerează că mediul era unul mlăștinos. În momentul de față se cunosc trei specii diferite care aparțin Rhabdodontidelor, ultima specie nouă, interesantă, a fost descrisă anul trecut”, a povestit Zoltan Csiki-Sava.
Cercetătorii au realizat și paleoilustrații cu dinozaurii din Țara Hațegului pe baza datelor științifice. Aici intervine și imaginația artistului pentru că multe elemente nu au supraviețuit timpului și nu avem de unde să știm, spre exemplu, ce culoare aveau aceste animale. Însă, dacă ar fi să-i întâlnim, ca în Jurassic Park, nu ar fi cu mult mai înalți decât un om de talie medie.
Pe vremea când trăiau acești dinozauri, Europa era fundamental diferită de continentul pe care îl cunoaștem astăzi.
„Era un arhipelag de insule de toate formele, cum multe părți din continentul de azi erau acoperite de apă atunci. Insula Hațeg se afla undeva la marginea zonei unde urmau să se formeze Carpații”, a explicat Attila Ősi, cercetător și paelontolog la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta.
Pentru ca Europa să capete forma geografică pe care o știm astăzi, a fost nevoie de câteva zeci de milioane de ani timp în care mișcările tectonice au împins continentul înspre nord și au ridicat o mare parte din teritoriu de sub ape. În continuare, formarea lanțurilor muntoase, cum sunt Carpații, a ridicat resturile animalelor preistorice aproape de suprafață și, alături de eroziunea recentă, este motivul pentru care astăzi le putem descoperi.
