Activistul de mediu Alex Găvan, însoțit de oameni de știință și o echipă Euronews, au realizat o decoperire unică pe Valea Vâlsanului din județul Argeș: 57 de exemplare de pești asprete. Acest pește fosilă, vechi de 65 de milioane de ani, este cel mai rar pește din Europa și poate chiar din lume. Iar ultimele exemplare se află chiar la noi în România. Însă din cauza poluării și a acțiunii omului, aspretele a ajuns pe cale de dispariție.
O specie contemporană cu dinozaurii
Aspretele, o specie de pește care este considerată o fosilă vie, a fost contemporan cu dinozaurii. Ultimele exemplare de asprete din lume se află chiar aici în râul Vâlsan. Din 1956, când a fost descoperit aspretele în România, nu s-a făcut nici un recensământ oficial al speciei de pește pe cale de dispariție.
O echipă de experți de mediu și oameni de știință a venit acum pe Valea Vâlsanului pentru a găsi aspretele. Inițiativa este a lui Alex Găvan, care a copilărit aici și pentru care găsirea aspretelui înseamnă mai mult decât salvarea lui. Înseamnă că un întreg ecosistem încă vrea să lupte.
„În 2020 am reușit să găsim 12 exemplare, apoi în 2021 - 10 exemplare, și acum ne-am întors ca să facem inventarul complet pentru că chiar conform estimărilor oficiale ale Ministerului Mediului, populația de asprete este undeva între 10 și 15 exemplare,” a explicat Alex Găvan, fondatorul proiectului Aspretele Trăiește.
Pe o porțiune de aproximativ cinci km, biologii au pornit în căutarea ultimilor aspreți. Aceștia se ascund în timpul zilei după pietre, dar experții au reușit să îi găsească.
„Pentru o populație de pește, acest număr este foarte foarte mic, dar este cel mai mare număr de aspreți găsiți începând din anii 60 și până acum,” a adăugat Alex Găvan, fondatorul proiectului Aspretele Trăiește.
Construirea unui sanctuar
Dar cum își dau seama biologii că sunt exemplare diferite de asprete?
„Rămâne toată viața pe o suprafață destul de mică. Mai ales în momentul în care noi îi prindem și sunt manipulați de om, normal că în momentul în care îl introduci el rămâne pitit cumva și nici atâta nu se mișcă, nu se deplasează,” a declarat Istvan Falka, ihtiolog.
În ultimii 50 de ani, aspretele a ajuns pe cale de dispariție. Cauza principală? Omul.
„Pe lângă fluctuația destul de des a debitului provocată de barajul din amonte Vasal, cât și ceea ce vedem un pic mai in spate la vreo 20 de metri de mine, sunt pragurile de beton. Adică sunt niște structuri făcute pentru a opri curentul atunci când vin viituri. Pentru asprete și alte specii de fund sunt complet impasibile,” a explicat Mircea Mărginean, biolog.
Echipa de experți nu vrea doar să inventarieze specia, ci să analizeze mediul în care aspreții s-ar putea înmulți. Aici va fi construit un sanctuar, iar râul Vâlsan va fi curățat pentru ca aspretele să își poată continua povestea veche de milioane de ani. Proiectul a fost inițiat de Fundația Alex Găvan și este desfășurat în parteneriat cu Fauna&Flora International.
