Planul fiscal asumat de România la Bruxelles prevede eliminarea stimulentelor și facilităților fiscale. Dar și creșterea impozitului pe proprietate.
Toate sunt angajamente luate și în PNRR și care ar aduce un plus de peste un procent la Produsul Intern Brut. Care sunt consecințele măsurilor prevăzute de Executiv pentru a reduce deficitul până în 2031?
Eliminarea stimulentelor și facilităților fiscale
Măsurile cu impact major sunt cele referitoare la eliminarea stimulentelor și facilităților fiscale. Ele sunt cuprinse în jaloanele 207 și 208 din PNRR și trebuie implementate oricum, chiar de anul viitor, din 2025. Printre categoriile afectate ar putea fi angajații din IT, cei din construcții, agricultură și industria alimentară. Toți aceștia, în anumite condiții, beneficiază de scutire de impozit pe venit, ori de reduceri ale contribuțiilor sociale.
Regândirea impozitului pe proprietate
O altă promisiune făcută Comisiei Europene și planul fiscal, dar care oricum era prevăzută în PNRR, este regândirea impozitului pe proprietate. Cum anume? Prin implementarea unui sistem informatic astfel încât proprietățile să fie evaluate la valoarea reală de piață. Consecința? Vor crește considerabil impozitele pe proprietate.
Planul autorităților este să obțină din toate aceste reforme un plus de 1,1% la Produsul Intern Brut.
De ce toate aceste măsuri?
Pentru că situația economică a României nu e deloc roz. Guvernul estimează pentru 2024 un deficit de 7,9% din PIB, mult peste ținta asumată inițial de 5%. Până în 2031, deficitul trebuie să scadă până la 2,5% din PIB.
Cum se poate face acest lucru? Prin creșterea veniturilor la bugetul de stat cu aproape două procente, de la 29,4% la 31,1% în 2031. Guvernul spune că va reuși acest lucru printr-o colectare mai bună în primul rând. Asta pentru că este an electoral și decidenților politici le vine greu să recunoască faptul că e nevoie și de o creștere a taxelor sau măcar de eliminarea reducerilor de taxe pentru anumite domenii.
Datoria publică va depăși, în 2029, 62,6% din PIB - un record
Colectarea, deci, ar trebui să aducă venituri mai mari cu 0,5% din PIB începând cu 2026. Acum, România este penultima din UE, cu numai 27%, față de peste 40% cât este media europeană.
Când vine vorba de datoria publică, guvernanții estimează că aceasta va depăși în 2029, 62,6% din PIB, un record. O datorie publică înseamnă o datorie a fiecărui cetățean până la urmă. Surse guvernamentale au declarat pentru Euronews că România va ajunge rapid la 60% datorie publică, în 2025 sau, cel târziu, în 2026.
Totul într-un context economic nu tocmai roz. În documentul prezentat de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, Comisiei Europene, Executivul recunoaște că e îngrijorat de scăderea ritmului de creștere economică, mai ales că investițiile sunt din ce în ce mai mari. Astfel, de la 4% în 2022, creșterea economică a scăzut la jumătate, la 2,1%, în 2023. Serviciile și industria au înregistrat o scădere drastică a valorii adăugate. Minus 2,3% în industrie și doar 1,9% în servicii, față de, atenție, 8,6% în 2022.
