După primele șapte luni, deficitul bugetar al României a ajuns la 4,02% din PIB, iar cheltuielile au înregistrat noi recorduri. Experții avertizează de mult timp că tot ceea ce se întâmplă este revoltător și că trebuie făcut ceva „pe ultima sută”.
Între timp, premierul Marcel Ciolacu a mers la Bruxelles, pentru a discuta despre reducerea deficitului și reformele fiscale. Guvernul a pornit cu speranța că va reuși să negocieze cu Comisia Europeană un deficit de 6,8% pentru anul 2024, însă mai toți analiștii economici au făcut calcule și estimează că deficitul ar urma să depășească 7% la finalul anului. Asta în condițiile în care ținta asumată de Guvern a fost de 5%.
Cum arată situația deficitului bugetar din România
În vizita sa la Bruxelles, Marcel Ciolacu va discuta și despre negocierile deja începute pentru un fel de păsuire, în sensul că ținta de deficit de 3% să poată fi atinsă peste șapte ani, nu peste trei, așa cum este prevăzut acum.
Însă cum de s-a ajuns în această situație, cu aceste cheltuieli? Practic, Guvernul s-a întins mai mult decât îi este plapuma, iar cheltuielile cu bunuri și serviciiau ajuns la un record al ultimilor zece ani.
În direct la Euronews, în cadrul emisiunii Vocile care contează, analistul economic Adrian Negrescu a explicat unde au dus cheltuielile Executivului.
Adrian Negrescu, analist economic: "În niciun caz deficitul ăsta nu are legătură cu investițiile. Dacă ne uităm în execuția bugetară, vedem că, apropo, cheltuielile pentru PNRR din partea statului nu sunt mai mari de 7 miliarde în momentul de față, după 7 luni din acest an. Adică nu am cheltuit mai mulți bani pe investiții din PNRR și din această perspectivă să avem un deficit atât de mare. Unde sunt aceste cheltuieli?
Păi ne uităm, în primul rând, la salariile bugetarilor. Acolo avem o creștere de 24% față de anul trecut și, atenție, față de acum 4 ani, sunt duble cheltuielile, ceea ce este revoltător, din perspectiva modului în care tratăm cheltuirea banului public. Pe cheltuielile cu bunuri și servicii, de asemenea, avem un record al ultimilor zece ani, în creștere, după primele 7 luni de anul acesta, cu 25%.
Faptul că autoritățile scot în evidență investițiile este parțial adevărat. Da, sunt foarte multe șantiere începute, dar nu sunt plătite facturile acolo. Probabil vor fi amânate după anul 2024, după ce vor încerca să încheie anul ăsta cu un deficit la 6-7%. În decembrie 2023, reclamau primarii că sunt facturi neplătite de vreo jumătate de miliard de euro către autoritățile locale, din prisma cheltuielilor din programul Anghel Saligny. Nu se făcuseră acele cheltuieli și, din această perspectivă, s-au băgat sub preș și s-au făcut în primele două luni din acest an înainte de a exploda deficitul."
Deficitul ar urma să sară de 7% până la finalul anului 2024
În aceste condiții, deși Guvernul ar vrea ca Bruxelles-ul să ne păsuiască șapte ani, specialiștii spun că termenul nu are cum să fie mai mare de cinci ani, pentru a ajunge la deficitul bugetar din target.
Însă semnalele sunt că am putea ajuge chiar la un deficit de 8% la finele lui 2024, iar toți cei din domeniu spun că va fi sigur peste 7%. Aici intervin și aceste recalculări de pensii, care ar urma să fie „decontate” la final de an.
Adrian Negrescu, analist economic: "Nu mă aștept ca lucrurile să arate mai bine de acum. Dacă vom încheia cu un deficit de 7 și ceva la sută, ar trebui să fim, între ghilimele, mulțumiți, pentru că va fi cel mai mare deficit în vreme de creștere economică pe care l-a întregistrat România vreodată. Niciodată în ultimii 30 de ani n-am avut asemena situație.
Noi, în pandemie, am intrat cu un deficit de 4,5%. În prima criză economică, cea din 2009-2010, intrasem tot cu 4,5% deficit. Acum, după primele 7 luni, suntem la 4%. Dumnezeule, unde ne ducem cu cheltuielile astea? Ne întrebăm ce soluții vor găsi, pentru că acea marotă cu creșterea încasărilor, cu eficientizarea banilor publici, e o glumă.
Dacă te uiți pe datele bugetare, nu le-au crescut atât de mult încât să zici că banii ăia vin printr-o colectare mai bună, nu vin din creșterile de taxe de la 1 ianuarie, care au triplat impozitul pe microîntreprinderi, au băgat tot felul de taxe noi care nu existau, taxa pe cifra de afaceri la multinaționale, taxa pe activele bancare, au crescut accizele la băuturile răcoritoare, la carburanți de două ori în acest an. De acolo vin banii ăia, nu dintr-o colectare mai bună."
Soluțiile corecte pe care ar trebui să le adopte Guvernul vs soluțiile care ar urma să fie implementate
Astfel, Guvernul va fi obligat să găsească soluții, iar specialiștii prevăd noi creșteri de taxe, cu toate că Executivul neagă frecvent.
Adrian Negrescu, analist economic: "La cum arată situația, din păcate, ne îndreptăm spre creșteri de taxe, cu toate că avem soluții, ele există. De pildă, se discută în momentul de față despre scoaterea pe bursă a unor pachete minoritare de acțiuni la companiile de stat. E o soluție, aduni câteva miliarde de euro de acolo, dacă știi într-adevăr să faci niște listări serioase, nu cu niște băieți care nu se pricep, cum avem foarte mulți în sistemul public.
Mai poți face o colectare mai bună într-adevăr dacă scazi taxele pe muncă și taxele pe cifra de afaceri la microîntreprinderi, să revii la 1%, nu la 3%, cât e acum. Adică doar scăzând taxele, reușești să aduni mai mulți bani la buget, nu crescându-le. Dar mie mi se pare că, la cum arată situația în momentul de față, probabil în anul viitor avem două variante: dacă mențin taxele la nivelul actual, s-ar putea să fim nevoiți să apelăm la FMI, la un acord stand-by, la un împrumut care să ne ajute să trecem cu bine peste anul 2025, din perspectiva acestui angajament de a nu crește taxele.
Altă soluție nu există, că nu o să ne mai împrumute nimeni în 2025, având în vedere dezastrul financiar în care ne aflăm acum.
În 2025, ei se așteaptă să le vină banii din PNRR, tranșele 3 și 4 și de acolo să mai salveze cât de cât. Pentru că în proiectul de ordonanță a austerității e prevăzut că poți folosi bani din orice surse care ajung la bugetul de stat pentru a acoperi găurile din buget, deci inclusiv din banii din PNRR. Probabil se va întâmpla același lucru și anul viitor."
- În urmă cu o lună, Comisia Europeană a avertizat România și a spus că Guvernul nu a luat măsurile necesare pentru reducerea deficitului: "Deficitul public al României a crescut la 6,6% din PIB în 2023 - adică mult peste recomandarea Consiliului UE, de 4,4% din PIB, și peste planificarea făcută de România în Programul său de convergență 2023. Calculul a fost făcut pe baza datelor trimise de guvernul român și au fost validate de Eurostat."
- Printre prognoze, se prevede că datoria publică a României va crește la 50,9% din PIB până la finalul anului 2024. În 2023, a fost de 48,8%.
- Printre sancțiunile pe care le poate primi România se numără și tăierea fondurilor eropene.
