Aproape două miliarde de oameni din 50 de state sunt așteptați să voteze la alegerile organizate în 2024, probabil cel mai important an electoral din istorie. În iunie, peste 400 de milioane de cetățeni ar urma să voteze la alegerile pentru Parlamentul European. Tot anul viitor, o miză importantă o va avea scrutinul din Statele Unite, unde va fi ales un nou președinte, precum și cele India și Indonezia.
Și state autocratice, precum Rusia, Iran și Belarus, își aleg o nouă conducere. De asemenea, evoluțiile de pe scena politică din Taiwan și Regatul Unit ar putea influența continentul european, relatează Euronews.com.
Posibilele schimbări de Guvern ar putea produce dezechilibre din punct de vedere geopolitic, afectând sprijinul acordat Ucrainei de către Occident, conflictul din Orientul Mijlociu, relațiile comerciale și economia globală.
Alegerile din 2024 vor testa și rezistența democrațiilor la nivel global, pe fondul temerilor privind o intensificare a regresului democratic și o conducere autoritară.
Euronews realizează o analiză a alegerilor din 2024 care vor modela Europa.
Alegerile prezidențiale din SUA - 5 noiembrie
Perspectiva revenirii la Casa Albă a fostului președinte republican Donald Trump face ca 2024 să fie un an cu mari implicații în politica globală, motiv pentru care miza este mare pentru Europa.
Dar candidatura lui Trump la președinție s-ar putea termina înainte de a începe. Curtea Supremă din Colorado a decis că republicanul nu poate candida în acest stat din cauza acțiunilor sale înaintea atacului din ianuarie 2021 de la Capitoliu.
Cu toate acestea, prin avantajul pe care-l are în fața adversarilor din interiorul Partidului Republican, că Trump ar putea câștiga în continuare, fără să candideze în Colorado. Hotărârea ar stabili un precedent cu impact puternic pentru procese similare care i-ar putea interzice candidatura în alte state.
O preluare a puterii la Washington de către republicani, în frunte cu Trump sau nu, ar putea perturba politica Occidentului în ceea ce privește Ucraina. Motivul: unii politicieni republicani cer restricționarea ajutorului militar și financiar pentru Kiev.
De asemenea, ar putea însemna o revenire la disputele comerciale. Precendenta administrație republicană, sub conducerea lui Donald Trump, a aplicat tarife vamale aliaților europeni, în încercarea de a proteja producătorii americani. Ambele părți au fost de acord cu un armistițiu temporar, însă Trump a promis să introducă un tarif de 10% pentru toate importurile străine dacă va fi ales.
O schimbare a administrației de la Washington ar putea avea și un impact asupra discuțiilor în curs de desfășurare pentru a permite UE să exporte în SUA minerale esențiale utilizate pentru fabricarea bateriilor electrice, fără a fi afectată de tarife în baza Legii privind reducerea inflației.
Alegerile pentru Parlamentul European - 6 - 9 iunie
În iunie, cetățenii cu drept de vot din cele 27 de țări membre ale UE vor alege cine îi va reprezenta în Parlamentul European, singura instituție aleasă în mod democratic.
Uniunea Europeană, considerată un gigant din punct de vedere al numărului de alegători, se confruntă cu o prezență slabă la alegerile europarlamentare și cu dezinteresului alegătorilor care consideră că UE nu influențează viața lor de zi cu zi.
Previziunile privind o creștere a sprijinului pentru partidele eurosceptice și de extremă-dreapta - susținute de recentele succese electorale din Țările de Jos, Italia, Finlanda și Suedia - provoacă îndoieli privind viitorul UE.
Cele mai recente sondaje plasează Identitate și Democrație (ID), un grup de extremă dreapta din Parlamentul European, la un nivel record de 87 de locuri în Legislativul european de 720 de membri. Acest lucru înseamnă că ID ar putea concura cu liberalii pentru a deveni al treilea partid ca mărime din Parlamentul European. Mai mult, ar putea plasa extrema dreaptă într-un rol decisiv, între principale două grupuri conservatoare și socialiste care, deși opuse din punct de vedere ideologic, cooperează pentru a asigura funcționarea instituțiilor UE în cadrul unei "mari coaliții".
O încetinire economică în marile economii ale UE, nemulțumirea în creștere în zonele rurale, schimbările climatice și migrația vor fi teme definitorii pentru această campanie.
În plus, alegerile vor decide cine va conduce următoarea Comisie Europeană, întrucât se așteaptă ca Ursula von der Leyen, actuala șefă a Executivului comunitar, să candideze din nou și să declanșeze o remaniere de amploare a posturilor de conducere din UE.
Alegerile parlamentare din Portugalia - 10 martie
În noiembrie, președintele Portugaliei a convocat alegeri anticipate, după ce premierul socialist António Costa a fost forțat să demisioneze. El a rămas însă în funcție ca interimar, în pofida unei unei ample anchete de corupție.
Partidul Socialist (PS) va spera ca noul său președinte, Pedro Nuno Santos, să rămână la putere în țara iberică, care a fost un bastion al stângii europene în ultimii ani.
Sondajele arată că este cursă strânsă. Partidul Socialist al lui Nuno Santos și opoziția conservatoare, Partidul Social Democrat, sunt în prezent la egalitate în sondaje, cu aproximativ 27% din voturi.
În schimb, Portugalia, un bastion al stângii, ar putea fi ultima țară europeană care se confruntă cu o ascensiune a extremei drepte. Chega, un partid de extremă dreapta, vrea să schimbe sistemul politic tradițional cu două formațiuni politice puternice. Potrivit sondajelor, Chega ar avea 17% din voturi, la mică distanță de principalele două partide.
Chega a fost criticat pentru că "otrăvește" dezbaterea națională cu o retorică rasistă, împotriva comunității GBTQ+, a migranților și a comunității rome.
Alegerile federale din Belgia - 9 iunie
La începutul lunii iunie, Belgia va organiza două rânduri de alegeri. Scrutinul pentru Parlamentul European și alegerile federale vor avea loc în aceeași zi.
Cu o populație de 11,6 milioane de persoane, Belgia este cunoscută pentru politica sa fracturată și pentru acordurile complexe de împărțire a puterii, cu nu mai puțin de șapte partide în actuala coaliție de guvernare.
Sondajele descriu o imagine foarte cunoscută; cu partidul flamand de extremă dreapta Vlaams Belang conduce în Flandra, Partidul Socialist este în frunte în Valonia, în timp ce liberalii sunt cotați să câștige la Bruxelles.
Având în vedere că actuala coaliție formată din șapte partide este pe cale să obțină suficient sprijin pentru a rămâne la guvernare în continuare, premierul Alexander de Croo va dori să folosească președinția de șase luni a Belgiei la Consiliul UE, care începe în ianuarie, pentru a obține victorii politice pe plan intern.
Însă partidul liberal conservator flamand al lui Alexander De Croo se află la un nivel minim istoric în sondajele de opinie în Flandra, țara sa de origine. Poziția sa decisivă față de conflictul din Gaza și criza guvernamentală declanșată în urma recentului atac terorist de la Bruxelles au dus la o scădere a sprijinului său.
Alegerile legislative din Austria, așteptate în toamna lui 2024
Alegerile din Austria ar putea fi unele dintre cele mai importante, în condițiile în care Europa se luptă să contracareze ascensiunea extremei drepte.
Partidul Libertății din Austria (FPÖ), de extremă dreapta, are în prezent un scor impresionant de 30% din voturi. Sprijinul de care a ajuns să beneficieze a crescut constant, după ce a căzut în dizgrație în urma scandalului Ibiza 2019, când vicecancelarul de atunci și liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, a fost filmat în timp ce obținea favoruri politice de la afaceriști ruși.
Politicile în timpul pandemiei Covid-19, criticile sale față de repercusiunile economice ale sancțiunilor UE asupra Rusiei și măsurile sale populiste au făcut ca partidul să recâștige ușor încrederea alegătorilor de dreapta. De asemenea, a profitat de luptele interne dintre partidele de centru pentru a-și consolida sprijinul.
În cazul în această evoluție va continua, este posibil ca următorul cancelar austriac să provină din rândul FPÖ.
România știe momentan doar când organizează alegerile europarlamentare
În 2024, România va organiza alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. Cu excepția alegerilor pentru Parlamentul European, ce vor avea loc pe 9 iunie, restul datelor nu au fost încă stabilite.
Din acest motiv, calendarul celor patru rânduri de alegeri din 2024 a generat tensiuni între PSD și PNL.
PNL vrea comasarea alegerilor locale cu primul tur al prezidențialelor. Potrivit unor surse din PNL, scrutinul ar urma să aibă loc în luna septembrie. Acest scenariu va fi discutat în Coaliția de guvernare, iar o decizie finală asupra calendarului alegerilor va fi luată până în luna februarie.
Potrivit planului propus de liberali, turul doi al prezidențialelor s-ar putea desfășura în luna octombrie.
Surse din PNL spun că aceasta ar fi singura variantă constituțională de comasare a alegerilor, în condițiile în care parlamentarele nu pot fi mutate. Decizia ar putea să fie luată până în februarie anul viitor.
Alte alegeri care ar putea influența politica europeană
Finlanda își va alege noul președinte în ianuarie.
Alegerile parlamentare vor avea loc în Lituania pe 12 mai, iar în Croația pe 22 septembrie.
Alegerile prezidențiale din Ucraina ar trebui să aibă loc în primăvară, dar legislația interzice organizarea scrutinului în condițiile legii marțiale. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că organizarea de alegeri pe timp de război ar fi "complet iresponsabilă".
Rușii își vor alege următorul președinte pe 17 martie. În condițiile în care presa independentă este reprimată, iar criticii sunt trimiși la închisoare sau în exil, președintele Vladimir Putin ar putea beneficia de încă un mandat.
Alte alegeri sunt programate în Iran, la 1 martie, și în Belarus, la 25 februarie.
La 14 februarie, alegeri generale vor avea loc în Indonezia, iar în India între aprilie și mai. Votul din Indonezia va fi cel mai mare scrutin din lume organizat vreodată într-o singură zi, cu peste 200 de milioane de cetățeni cu drept de vot.
Taiwanul va merge la urne în cadrul alegerilor prezidențiale la 13 ianuarie.
De asemenea, Marea Britanie va organiza alegeri generale la sfârșitul anului 2024, după cum a anunțat premierul Rishi Sunak la începutul acestei săptămâni.
