În contextul în care inflația a ajuns, în septembrie, la 15,9%, iar trendul rămâne unul în creștere, mulți români care locuiesc în apropierea granițelor aleg deplasările scurte pentru cumpărături în țările vecine.
71 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc în sărăcie, ca urmare a creșterii prețurilor la alimente și energie. Acest lucru s-a amplificat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, în special în ce privește disponibilitatea cerealelor din regiunea Mării Negre.
Un studiu al IRI arată că peste 70% dintre europeni sunt nevoiți să își micșoreze cheltuielile zilnice cu bunuri și alimente din cauza inflației crescute, potrivit Bloomberghttps://www.bloomberg.com/europe .
Valoarea coşului minim de consum pentru un trai decent pentru o familie de doi adulţi şi doi copii pentru luna septembrie 2022 este de 8.659 lei pe lună, faţă de 7.233 lei în septembrie 2021, în creştere cu 19,7%.
Creșterea prețurilor și iminența unei ierni cu costuri mult mai mari pentru încălzire sunt motive de îngrijorare pentru toți românii. Pentru cei cu venituri mici și foarte mici, însă, lucrurile sunt și mai complicate.
Cea mai mare inflație înregistrată în ultimele două decenii îi determină pe români să cumpere mai puțină mâncare. Și vânzătorii resimt chibzuința cumpărătorilor. Cei mai vulnerabili în fața prețurilor mari sunt pensionarii.
Germania se vede confruntată cu o inflație record, cea mai mare în ultimii 70 de ani. În septembrie prețurile au fost cu zece procente mai mari în comparație cu luna similară a anului trecut. Cei mai loviți sunt oamenii cu venituri mici, care încep să vândă lucruri de prin casă.
Inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut, iar în perioada următoare ar trebui să ne aşteptăm la dezinflaţie, a declarat, miercuri, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României.
Analistul economic Mircea Coșea a vorbit despre efectele inflației care afectează întreaga populație a României, pe fondul războiului din Ucraina. În direct la Euronews România, profesorul universitar a explicat că majorarea prețurilor alimentelor de bază este o consecință a crizei energetice
Exodul rușilor din țară dă peste cap și economiile țărilor vecine, astfel că în Georgia costurile au crescut constant anul acesta, iar oamenii se plâng că nu mai pot face față vieții de zi cu zi.
Rata anuală a inflaţiei va continua, probabil, să mai crească spre finele anului curent, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, susţin reprezentanţii Băncii Naţionale a României.
Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să continue să majoreze dobânzile pentru a putea ţine sub control inflaţia, chiar dacă efectul secundar al înăspririi politicii monetare este o creştere economică mai slabă.
Explozia inflației și facturile mari pentru energie îi afectează pe toți, mai ales dacă veniturile au rămas nemodificate. În aceste condiții, clienții băncilor se reorientează către variante mai suportabile.
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o majorare record a ratei dobânzii, în încercarea de a înăbuși inflația record în zona euro. Cele trei rate ale dobânzii cheie ale BCE au fost majorate fiecare cu 75 de puncte de bază.
Guvernul Portugaliei va împărți populației 2,4 miliarde de euro, bani care vor ajuta familiile să suporte mai ușor creșterea prețurilor. Premierul Antonio Costa spune că programul financiar va sprijini și pensionarii și persoanele defavorizate.
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a atins un nou maxim istoric în august, ceea ce menţine presiunile asupra Băncii Centrale Europene să opteze pentru o nouă majorare semnificativă a costului creditului în septembrie, transmite Reuters, potrivit Agerpres.
Creșterea accelerată a inflației a declanșat o criză a costului vieții în toată Europa, iar guvernele intervin pentru a încerca să protejeze gospodăriile și companiile de creșterea aparent fără sfârșit a prețurilor la energie.
Marea Britanie se confruntă cu cele mai grave acțiuni sindicale din ultimele decenii. Lucrătorii din mai multe sectoare caută să obțină majorări salariale substanțiale pentru a compensa creșterea rapidă a ratei inflației și a prețurilor la alimente și combustibil.
