2022 a adus prețuri mari în toată Europa, dar mai ales în Europa de Est și în Țările Baltice, iar România nu a făcut excepție. De la 8,4% în ianuarie, inflația s-a dublat către finele anului și a ajuns la maximul ultimelor două decenii. Totul s-a scumpit, de la alimentele de bază la gaze, electricitate și carburanți. În 2023, Guvernul, BNR și analiștii băncilor estimează o inflație de o singură cifră, adică sub 10 la sută.
Martie a fost prima lună în care inflația a ajuns la două cifre
Traiul românilor a devenit din ce în ce mai costisitor în 2022. Martie a fost prima lună în care inflația a ajuns la două cifre, după ce a început războiul din Ucraina, care a agravat criza energetică, iar prețurile au continuat să crească, doborând record după record. În noiembrie, inflația anuală a ajuns la 16,8%. Este doar o medie, pentru că în realitate scumpirile sunt mult mai mari.
Într-un singur an, prețul zahărului a urcat cu 61%, untul s-a scumpit cu 43%, iar uleiul, cu aproximativ 40%. Calculată numai pentru alimentele de bază, rata inflației este de peste 35%, potrivit specialiștilor. Față de anul trecut, tarifele pentru curent electric, gaze și energie termică sunt cu până la 47% mai mari. Au fost, de altfel, creșteri la toate categoriile de produse și servicii, cu o singură excepție: facturile de telefonie, care au scăzut cu aproximativ un punct procentual.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Aici avem efectele șocului energetic. Cu prețul la energie nu e de glumă, pentru că se duc repede în alte prețuri. De ce credem că s-a întâmplat acest lucru? În trecut a fost mai degrabă prețul la energie, la petrol, acum le avem pe toate, și petrol, și gaze naturale și energie electrică.”
BNR a apelat la o măsură de temperare a consumului pentru a ține în frâu valul inflaționist. A crescut de opt ori dobânda-cheie, doar în acest an, de la 2% în ianuarie la 6,75% în noiembrie. Inflația, însă, și-a continuat traiectoria ascendentă, în timp ce puterea de cumpărare a scăzut.
Pentru a nu fi afectați de scumpiri, veniturile românilor ar fi trebuit să se majoreze cel puțin cu rata inflației, de aproape 17%. Nu s-a întâmplat: salariile au crescut cu 13,1%, în medie, iar pensiile, cu 12,5%. Banca Națională avertizează însă că măririle peste un anumit nivel sunt periculoase pentru economie.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: „Există riscul să intrăm într-o spirală prețuri - salarii, dar este o decizie macroeconomică la nivelul Guvernului.”
În aceste condiții, soluții pentru a combate pe loc inflația nu se întrevăd. Măsurile trebuie pregătite din timp și presupun disciplină financiară.
Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România: „În general, trebuie sa ne pregătim pentru perioadele mai grele atunci când ne este bine, când economia crește și avem venituri mari, deci atunci trebuie să facem economii.”
Nu toți își permit să economisească, așa că acum sunt nevoiți să cumpere mai puțin.
Scumpirile nu se opresc, vor continua și anul viitor
Scumpirile nu se opresc, vor continua și anul viitor, dar ar putea fi sub nivelul din 2022, estimează guvernul, Banca Națională și băncile.
Nicolae Ciucă, premierul României: „Din datele pe care le-am primit, există o tendință în scădere a inflației pentru anul 2023 și așa cum rezultă din analiză este foarte posibil ca inflația să se apropie de 10%.”
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: „În trimestrul 2 prognozăm o inflație de o singură cifră, iar această tendință de scădere să continue pe parcusul semestrului 2 al anului viitor.”
Ciprian Dascălu, economistul șef al unei bănci comerciale: „Noi avem o prognoză de 8,7. Dacă ne uităm la inflație, undeva între 8 și 9% pare destul de realistă pentru anul viitor.”
La nivel european, România se află pe locul opt la inflație. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat în Ungaria și Țările Baltice, iar cele mai mici, în Spania și Franța.
