Inflația reprezintă o problemă care implică atât cetățenii de rând, cât și guvernele naționale, de vreme ce ea se traduce printr-o creștere generalizată a prețurilor. Cu alte cuvinte, inflația reduce valoarea monedei în timp. Cu toate că știm cum se manifestă inflația, nu este atât de simplu să identificăm și să izolăm cauzele ei.
Întrebarea fundamentală legată de actualul val al inflației din Europa și Statele Unite este legată de durata acesteia. Majoritatea economiștilor sunt de acord cu faptul că o rată a inflației de 2% pe termen lung nu ar trebui să reprezinte o îngrijorare pentru guvernele naționale.
În egală măsură, o rată a inflației de peste 2% nu ar trebui să reprezinte o îngrijorare dacă ea se manifestă doar într-un interval scurt de timp. Problema este legată de o rată mare a inflației care se manifestă pe o perioadă lungă de timp.
Evoluția inflației
La sfârșitul lunii octombrie a anului trecut inflația începea să scape de sub control. În principal ca o consecință a crizei COVID-19, rata inflației în zona euro atingea valoarea de 4,1%, aproape dublu față de estimările Băncii Centrale Europene.
Chiar și cea mai puternică economie din zona euro, Germania, se confrunta cu o inflație de 4,6%. În ceea ce privește țara noastră, datele Băncii Mondiale arătau că România se afla pe locul 5 în Uniunea Europeană în ceea ce privește inflația, cu o creștere a prețurilor de 5,1% în septembrie 2021, față de aceeași lună din anul 2020.
Cu toate acestea, în ultima vreme, inflația nu mai este legată de revenirea din pandemie, ci de criza de pe piața energetică. Începută înaintea invaziei ruse din Ucraina, criza prețurilor la energie s-a acutizat în urma conflictului și a sancțiunilor impuse Rusiei de către statele din Occident. Inflația anuală în zona euro a ajuns în luna mai 2022 la 8,1%, în creștere de la 7,4% cât era în luna aprilie.
Inflația a lovit mai puternic statele din estul Europei. Datele Eurostat arătau că în luna mai inflația ajungea la 14,49 în România, în creștere față de luna aprilie. În Polonia inflația atingea pragul de 13,9%, iar în Bulgaria 15,6%. Cel mai grav lovite au fost statele Baltice. Estonia, Lituania și Letonia, se confruntă cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană.
Prețurile la energie și alimente au explodat de la începutul războiului din Ucraina, iar guvernele caută să adopte pachete de sprijin pentru populație, îndeosebi pentru cei cu venituri mici și pentru grupurile vulnerabile. Inflația a ajuns la 20,1% în Estonia, 18,5% în Lituania și 16,4% în Letonia, țări care se învecinează cu Rusia și care sunt deosebit de expuse la ruperea legăturilor comerciale cu această țară.
Cum putem curba inflația
Guvernele naționale și băncile centrale încearcă să curbeze inflația aplicând o serie de măsuri. De pildă, băncile centrale măresc dobânda de referință (dobânda cu care băncile comerciale se împrumută de la Banca Națională atunci când au o lipsă de lichidități).
Cu cât dobânda de referință e mai mare, cu atât împrumuturile sunt mai scumpe, iar oamenii sunt mai înclinați să economisească. Încetinrea economiei ar trebui să ducă la o încetinire a creșterii prețurilor, dar efectul inevitabil îl reprezintă scumpirea creditelor. În 2022, Banca Națională a mărit de patru ori rata dobânzii de referință: 2% în ianuarie, 2,5% în februarie, 3% în aprilie și 3,75% în mai.
Pe lângă aceste măsuri, guvernele încearcă și ele să ia unele măsuri pentru a combate inflația. De multe ori acestea reduc TVA-ul la unele produse pentru a le ieftini la raft. Spre exemplu, guvernul polonez a redus TVA-ul la alimente și băuturi.
De asemenea, Polonia a aplicat reducerea TVA la carburanţi de la 23% la 8%, reducerea TVA la gazele naturale de la 8% la 0% și reducerea TVA la 5% pentru sistemul de încălzire. Toate aceste măsuri sunt cunoscute drept „Scutul Anti-Inflaţie 2.0”. Bulgaria folosește și ea o combinație de reduceri, creşteri de TVA şi majorări de venituri, în timp ce guvernul ungar a plafonat preţurile la alimente esenţiale şi carburanţi.
În România, guvernul s-a axat pe măsuri care să reducă presiunea generată de facturile la energie și gaze naturale, prin plafonări și compensări ale prețurilor. Totodată, guvernul a anunțat măsuri sociale noi – de pildă introducerea unor vouchere pentru persoanele cu venituri mici. Momentan, nu există un consens cu privire la plafonarea prețurilor la carburanți sau reducerea accizelor în această piață.
În concluzie, inflația reprezintă o problemă complicată care nu are un remediu precis. Guvernele naționale și băncile centrale jonglează cu diferite măsuri. Problema de fond o reprezintă însă creșterea prețurilor la energie care a generat un efect de domino. De aceea, până când nu va fi rezolvată această problemă șansele sunt ca inflația să rămână la un nivel ridicat.
