România a înregistrat o rată a inflației record și un deficit comercial de peste 15 miliarde de euro, a anunțat guvernatorul BNR. Mugur Isărescu a atras atenția că, fără schema de compensare, inflația ar fi ajuns la 20%. De asemenea, precizat că băncile ”au sărit calul cu ROBOR-ul”, motiv pentru care Banca Națională a înăsprit condițiile de lichiditate.
Mugur Isărescu a susținut marți o conferință de presă pe tema Raportului asupra inflației, ediția august 2022. Experții Băncii Naționale estimează că rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul al III-lea, iar ulterior ar urma să intre o traiectorie descrescătoare timp de nouă luni. Mai mult, războiul din Ucraina și sancţiunile impuse Rusiei rămân o sursă majoră de incertitudini şi de riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, a precizat conducerea BNR.
Preţurile de consum în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022 au crescut cu 0,8%. În schimb, rata anuală a inflaţiei în luna iunie a fost 15,1%, faţă de iunie 2021, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în iulie.
”Inflația ridicată rămâne un fenomen global. România nu este „fruntașă”. Suntem pe locul șapte în UE, ceva mai mult decât media inflației în UE, de 9,6%. Dar mai important și inflația cea mai scăzută din Europa depășește 5%.
Un studiu arată că, din 60 de țări, doar zero țări mai au în acest moment o inflație mai mică de 2% sau egal cu 2%. S-a mai întâmplat acest lucru în perioada crizei din 2008-2009. Dar o cădere de asemenea amploare la zero nu s-a mai văzut în perioada analizată”, a declarat guvernatorul BNR.
BNR a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR.
BNR estima în mai 2022 o inflaţie de 12,5% pentru finalul acestui an şi de 6,7% pentru 2023.
Mugur Isărescu: ”Să nu exagerăm, mai ales în ceea ce privește creșterile bugetare”
”S-a intervenit în România, în măsura în care s-a putut, cu atenție să nu exagerăm, mai ales în ceea ce privește creșterile bugetare”, a explicat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a amintit că majorarea prețurilor la energie se numără printre cauzele creșterii ratei inflației în România.
”Fără schema de compensare și plafonare prețuri energie, inflația trecea de 20%. (...) Au fost modificări sezoniere la alte tipuri de combustibili. Între factorii care au contribuit la creșterea prețului la carburanți este creșterea prețului țițeiului, dar și alți factori. Vom micșora pasul de creștere a dobânzii de politică monetară, atunci când vom vedea scăderi la prețurile materiilor prime”, a mai precizat Isărescu.
De asemenea, conducerea BNR a avertizat că este posibil să apară presiuni inflaționiste și pe piața muncii.
”Când inflația este ridicată, creșterile salariale sunt mai ridicate. După ieșirea din izolare, consumul a crescut. În semestrul doi se va simți mai mult temperarea. Consumul populației a evaluat foarte favorabil, în trimestrul întâi din 2022. După ieșirea din izolare, consumul a crescut pe toate palierele”, a mai menționat Isărescu.
Mugur Isărescu, despre ROBOR: ”A fost clar tendința băncilor să privească pesimist viitorul”
De asemenea, guvernatorul BNR a subliniat că a fost înregistrată o creștere a creditării chiar dacă dobânzile au fost majorate. Cât despre ROBOR, Mugur Isărescu a estimat că acest indicator ar urma să scadă în următoarea perioadă.
”Băncile au cam sărit calul - referitor la creșterea Robor. A fost clar tendința băncilor să privească pesimist viitorul. E vorba de dobânzi la 3 luni, 6 luni. Cotațiile au fost cu mult peste dobânda de politică monetara. Cred ca ROBOR se va apropia de rata de dobândă de politică monetară. (...)
Am înăsprit condițiile de lichiditate, pentru ca băncile să împingă în sus dobânzile. La o inflație în creștere, românii ar pierde”, a concluzionat Mugur Isărescu.
