Temperaturile oceanelor au atins un nivel maxim record în 2022, crescând pentru al şaptelea an consecutiv, în timp ce Mediterana a fost marea cu cel mai rapid ritm de încălzire, factori care amplifică riscul de fenomene meteorologice extreme, conform unui studiu publicat în jurnalul Advances in Atmospheric Science, relatează miercuri ANSAmed, citată de Agerpres.
Studiul a fost condus de Academia de Ştiinţe din China, cu contribuţia cercetătorilor italieni de la Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie (Ingv) şi de la Agenţia naţională pentru tehnologii noi, energie şi dezvoltare economică sustenabilă (Enea).
Principala îngrijorare nu se referă doar la vieţuitoarele şi ecosistemele marine, ci şi la populaţie şi ecosistemele de pe uscat, oceanele absorbind cea mai mare parte a excesului de căldură.
Cercetătorii conduşi de Lijing Cheng au analizat date, adunate din 1950 până în prezent, de la Institutul chinez de fizică atmosferică (Iap) şi Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite.
Creșterea contantă a temperaturii
Cantitatea de căldură din oceanul planetar, în special, din straturile de până la 2.000 de metri adâncime, a crescut comparativ cu anul precedent cu aproximativ 10 zettajouli (1 joule - care măsoară căldura - urmat de 21 de zerouri). Pentru a înţelege importanţa unei astfel de creşteri, 10 zettajouli de căldură pot menţine în stare de fierbere 700 de milioane de boilere de 1,5 litri timp de un an întreg, conform ANSAmed.
Creşterea constantă a temperaturii oceanelor, împreună cu un nivel în creştere al salinităţii şi o separare mai accentuată a apei în straturi, pot reduce sau anula combinarea apei de suprafaţă cu cea din zonele mai adânci.
Printre numeroasele consecinţe, aceşti factori alterează modul în care căldura, carbonul şi oxigenul sunt transferate între ocean şi atmosferă. La rândul său, acest lucru are impact asupra biodiversităţii şi a modului în care speciile de peşti se deplasează, cu un impact asupra comunităţilor care se bazează pe pescuit.
