Summitul COP29 începe săptămâna viitoare în capitala Azerbaidjanului, Baku. Lideri din toată lumea sunt așteptați să se reunească timp de cinci zile pentru a găsi soluții la schimbările climatice. Conferința vine la doar câteva zile după ce Copernicus a anunțat că 2024 va fi cel mai cald an din istorie.
Uniunea Europeană este cel mai mare finanțator global în lupta cu schimbările climatice. În 2023 au fost alocați aproape 30 de miliarde de euro din bani publici și încă 7.2 miliarde din bani privați pentru ajutarea țărilor în curs de dezvoltare.
Ana Haurie, Fondatoare Respira International: „Cred că trebuie să vedem asta ca pe un parteneriat între sectorul public și cel privat. Există această mentalitate că, ei bine, totul ar trebui să fie responsabilitatea guvernelor, dar există o mare presiune asupra guvernelor și asupra bugetelor din cadrul țărilor. Așadar, cred că, dacă putem adopta o abordare mai orientată spre parteneriat între cele două, putem lua măsuri mai eficiente”.
Reducerea emisiilor de carbon este ținta principală a țărilor de pe glob. Până în 2030 ar trebui să le înjumătățim față de valorile din 1990. Efectele le-am simțit anul acesta mai acut ca niciodată. Inundațiile au luat sute de vieți și au destabilizat întregi comunități, iar din cauza caniculei, aproximativ 40.000 de europeni au murit.
Oliver Bolton, Fondator Earthly: „Din păcate, aceste evenimente vor continua până când vom aborda cauza principală a problemei: cine dăunează mediului nostru, cine dăunează naturii și cum putem opri acest lucru. De asemenea, trebuie să creștem drastic finanțarea pentru protecție și regenerare, iar acest lucru va necesita implicarea fiecărei țări din lume, pentru că dacă doar câteva o fac, noi suntem totuși o singură planetă, un singur popor, toți interconectați”.
România are ținte și face progrese, însă doar pe hârtie, spun unii experți de mediu. Bugetele pentru planurile de viitor rămân încă sub semnul întrebării.
Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF România: „Acum guvernul se organizează să aloce bugete. A fost și PNRR, care a fost un mare ajutor pentru pentru dezvoltarea de strategie. Dar a lipsit alocare resurse în sectoare foarte importante, ca reducere de secetă și inundații, care este o problemă majoră în România.0028 România a realizat progrese importante în pregătire pentru COP 29, în particular a revizuit planul integrat de energie și climă cu ținte în 2030 și țintele sunt mult mai ambițioase”.
Fiecare dintre noi poate să facă schimbări, dar efortul cel mai mare trebuie preluat de companiile care produc emisiile, spun experții. Soluții există.
Ana Haurie, Fondatoare Respira International: „Trecerea, de exemplu, la iluminatul cu LED-uri, reducerea deșeurilor, reciclarea. Există mulți pași pe care companiile îi pot face pentru a-și reduce propriile emisii. Dar primul lucru pe care trebuie să-l facă este să le măsoare, să le raporteze și să fie conștiente de unde provin acestea”.
Din 2025, companiile din România și din toate țările europene vor trebui să raporteze impactul lor asupra mediului și să analizeze soluțiile pe care le pot implementa.
